= Lumea din mintea mea =

Caldura sufletului V

2012-02-11T18:59:00.000+02:00

Click pentru prima parte

Febra il tinu cateva zile, timp in care cosmarurile nu ii dadura pace, dar stia ca cineva este alaturi de el cu toate astea era suparat pe el, ca ii ingreuna viata bietei fete, o tot intreba despre progresele tatalui ei dar ea nu spunea decat ca “o sa vezi singur cand te faci mai bine” si ii zambea. Neeve venea des sa ii aduca mancare, schimburi, avea foarte mare grija de el, il intreba despre starea lui, daca se simte mai bine si acesta mintea ca se simte exceptional, chipul sau era de alta parere. Intr-un final febra trecu si refacut nu dori sa mai stea o secunda inchis, era satul pana peste cap, era foarte curios de ce o sa vada. Inainte insa, corespunzator imbracat, ajuta la treaba de afara, ea il certa imediat “Vrei sa te intorci in pat observ.” Terminand in graba se indrepta spre laborator, acolo profesorul cum il zari ii facu semn sa se apropie.
- Vesti bune, am gasit solutia dilemei tale, am gasit cum sa izolam materialul sa nu se mai ude. Dupa ore intregi de teorie din care nu intelegea mare lucru, observa si rezultatele profesorului, si era chiar suparat ca nu a putut fi de ajutor ci doar o povara. Alta data tinere, plus ca sa nu mai zic, pentru ce ai tu in minte iti trebuie mai multe cabrile, mult mai multe. Vezi tu, procesul de impermeabilitate nu este suta la suta sigur, prin urmare o sa mai dea si rateuri, desigur procentajul este mic, dar tot exista. Cum nu am doar vesti bune, aici in zona nu prea se gasesc cabrile, dar daca nu ma insel in oras este cineva care a dat peste ele in trecut, Cohen il cheama, inainte a fost miner, acum nu stiu cu ce se ocupa, dar presupun ca mai este in oras. Asadar poti sa il cauti si sa il intrebi daca stie mine unde se gaseste Enol, este un fel de carbune, din pacate prin zona nu tin minte sa se mai gaseasca, dar minele exista, deci si posibilitatea sa gasesti ceea ce cauti. Foarte fericit de aceste informatii, ii anunta ca se va intoarce in oras si daca se poate sa vina sa mai ceara sfatul sau chiar sa lucreze alaturi de profesor. Acesta ii raspunse ca ar fi fost mai mult decat bucuros sa il aibe in preajma, chiar si Neeve parea putin dezamagita ca Adur urma sa plece, incepuse sa se ataseze de el in ciuda putinului timp petrecut impreuna.
Cu bagajul facut si echipat pentru drumul spre casa, isi lua la revedere de la profesor care era inca in laborator, Neeve in schimb se tinu dupa el, il instrui sa aibe grija sa nu se abata prin padure prea mult, sa nu se raneasca, sa mai treaca pe acolo din cand in cand “aleile nu se curata singure sa stii” si zambi, acesata rase si ii multumi pentru grija purtata. Dadu sa plece dar ea il prinse de maneca, se intoarse o auzi “Ai grija de tine Adur! Sa nu faci ceva ce o sa regreti!”, apoi se trezi cu buzele ei fierbiti pe obrazul sau, rusinata fugi in casa si inainte sa inchida usa se mai uita odata la el. El ramasese impietrit dar nu impasibil, ii facu cu mana si pleca hotarat sa ajunga in siguranta. Dar gandul sau acum era in alte locuri, deja vedea lucruri marete, schimbari majore, un oras in care lumea radea, unde nimeni nu mai simtea frigul, serele se inmultisera, orasul atragea prosperitate, lumea venea sa cumpere materialul nou, ca veni vorba ce nume sa ii dea, inca nu se hotarase Adurie, nu suna bine, Adurix, parca parca dar tot nu era frumos, Durix, Duris, variante si variante. Uite asa in zare vazu fum si isi dadu seama ca se apropie de oras, oras pe care il iubea asa de mult datorita ei, Jaraia. Nici nu avu timp sa se gandeasca prea mult, mai ales de la acel cosmar, speriat sa nu fi fost un semn grabi pasul.
Cum intra in oras observa pe chipul oamenilor mirare, nu stia ce se intamplase sau cat timp a fost plecat cu exactitate, avu impresia ca a fost plecat cel putin o luna, dar de fapt au fost cateva zile, totusi in aceste vremuri, o persoana disparuta in paduri cateva zile era pierduta pe veci. Cei care il stiau mai bine il intrebau pe unde a fost, cei care stiau ce cauta il intrebau de rezultate, el ii asigura este bine si ca a facut progrese. Intreba in stanga si in dreapta de acest Cohen dar primi doar raspunsuri derizorii. Hotara sa se duca la taverna unde se aduna lumea, in drum trecu iar pe langa locul unde locuia Jaraia, lumea il saluta si deodata isi auzi numele strigat.
- Adur, esti viu! Se uita in sus si o vazu pe Jaraia la geam, chipul ei radia de fericire, acesta o saluta si ii raspunse.
- Dupa cum vezi sunt! Rase si flutura mana spre ea. Aceasta il chema sus sa ii vorbeasca, iar el chiar daca avea lucruri importante de rezolvat nu putu sa o refuze. Intra in cladire si auzi cum usa ei se deschise, se uita in sus si o vazu cum il astepta nerabdatoare sprijinita de balustrada. Cand ajunse la etajul ei, aceasta il stranse in brate. “Ce ma bucur ca esti intreg, unde ai disparut atatea zile? Mi-am … ne-am facut griji pentru tine” spuse ea rusinandu-se putin de iesirea ei. Adur ca sa o salveze ii propuse sa intre in casa deoarece era frig pe hol. Odata inauntru, Jaraia puse niste apa la foc, si il invita sa ia loc cat pregatea ea ceaiul. O asigura ca nu este nevoie, trebuia sa ajunga la taverna sa afle mai multe despre un anume Cohen, cheia urmatorului pas. In urma intrebarilor ei acesta ii spuse prin ce trecuse, ea mirata de existenta acelui loc asa de evoluat tehnologic crezu ca glumeste, ca si-a imaginat, dar seriozitatea cu care povestea si expresia fetei nu tradau nici un fel de gluma. O usoara stare de discomfort puse stapanire pe ea cand auzi de Neeve si care a avut grija de el. In mintea ei fara sa vrea aparura diferite scenarii in care Adur si Neeve erau implicati. Acest lucru se putea citi pe chipul ei si o intreba despre ea, ea il asigura ca era bine. O instiinta ca de indata ce va sti unde sunt acele mine va pleca in cautarea lor, la auzul acestei vesti ea ingheta.
- S-a intamplat ceva? O intreba ingrijorat
- Nu… nimic – si tacu putin apoi continua – vreau sa ma iei si pe mine cand pleci, vreau sa fiu si eu implicata in ceva bun, vreau si eu sa contribui cu ce pot.
- Jaraia – se apropie de ea si o lua de maini – nu vreau sa vii cu noi pentru ca drumul nu o sa fie usor, o sa fie foarte greu chiar, uitandu-se afara la zapada depusa ca o patura, nu vreau sa patesti ceva, nu o sa ma iert niciodata daca s-ar intampla ceva cu tine.
- Nu trebuie sa iti faci grija, imi pot purta si singura de grija, pe langa asta, cineva trebuie sa aibe grija de voi, aveti nevoie de o persoana care sa gateasca sau sa coasa, daca v-as lasa de izbeliste cine stie cand va intoarceti, sau daca va mai intoarceti. Voi barbatii sunteti iresponsabili cu sanatatea voastra. Nu accept un raspuns negativ.
- Bine, mai vorbim despre asta, oricum o sa dureze ceva pana aflam locatia minelor si pentru inceput vreau sa descopar daca gasim si ce ne trebuie nu doar minele. Putem fi plecati pentru multa vreme.
- Am inteles, dar nici sa nu te gandesti sa pleci fara mine, sunt cu ochii pe tine! Si il ameninta cu degetul. Acesta zambi si dadu de inteles ca a bagat la cap. Mai discutara despre lucruri marunte putin si dupa ce termina ceaiul se ridica sa plece. In dreptul usii aceasta il stranse inca odata in brate si multumi cerului ca s-a intors sanatos. Adur in culmea fericirii o stranse la randu-i in brate si o saruta pe crestet, si el era fericit ca a apucat sa o vada inca odata. Presat de griji si de timp, isi lua la revedere si pleca direct catre taverna. Acolo lume multa, stiri referitoare la intoarcerea lui si progresele realizate erau pe buzele tuturor, devenise cunoscut mai mult din cauza lipsei de zvonuri sau subiecte de discutie. Cum intra, cineva il aborda si ii transmise ca batranul il asteapta si vrea sa ii vorbeasca. Odata ajuns la acesta, lumea din jurul lui se dadu la o parte si in jurul celor doi se forma un cerc.
- Batrane, luminata fie-ti intelepciunea, am nevoie de ajutor pentru a termina cu bine aceasta calatorie, am aflat ca un anume Cohen ma poate ajuta. A fost miner in minele de Enol. Trebuie sa il gasesc pe acest om sau daca nu se poate, macar pe cineva care stie unde se gasesc aceste mine.
- Luminata-ti fie calea tinere Adur si drumul cat mai usor, acest aspect il discutam cu ceilalti de aici. Deja stim ce te macina si oamenii s-au oferit voluntari sa te ajute in acest aspect. Un grup il cauta deja pe Cohen, daca mai este in oras, nu il cunosc personal dar alti mineri stiu cam pe unde pot sa il gaseasca. Sper ca in curand sa se intoarca cu vesti bune. Povesteste-ne te rog pe unde ai umblat. Acesta relata cele intamplate, dar de data asta cu mai putine detalii, daca cei din oras ar fi aflat despre tehnologia in posesia profesorului Clonc, ar fi starnit controversa si ar fi putut duce chiar la distrugerea caminului acestuia, regreta putin ca i-a spus Jaraiei, si isi propusese sa o atentioneze asupra acestui fapt. Trecura ore bune si toti cei care se intorceau dadeau din umeri, Cohen nu era de gasit nicaieri, se zvonea chiar ca ar fi pasarit orasul. Adur simtea cum sansele lui de izbanda se miscorau cu fiecare minut, cuprins de dezamagire ii saluta pe cei prezenti si se pregati sa plece, oboseala se facu simtita, drumul obositor il extenuase. Pleca acasa visator, odata ajuns observa ca usa inghetase, cu putin efort reusi sa intre, porni focul, din rucsac scoase ce a mai ramas din mancarea pregatita de Neeve, o incalzi si o consuma pe nerasuflate. Cum s-a incalzit putin simti cum somnul iesi din ascunzatoarea sa si il tragea de pleoape spre pat, nici nu se mai spala si se baga in pat.
In visul sau se facea ca locuia in alta parte, in jurul sau glasuri de copii rasunau a veselie si rasete. Nu recunostea locul dar totusi i se parea cunoscut, o voce de femeie il striga pe nume “Adur! Spune-le copiilor sa lase joaca si sa se apuce de lectii, nu am timp sa stau dupa ei si sa fac mancare!” Inmarmurit nu stia cum sa reactioneze, se ridica de pe scaun si se duse spre bucatarie, acolo Jaraia toca niste legume, ce cauta ea aici “Jaraia?” spuse el uimit. “Dar cine ai vrea sa fie dragul meu, s-a intamplat ceva?” ii raspunse aceasta oprindu-se din tocat. El zambi si dadu din cap ca nu, apoi pleca sa caute copii, intr-o camera ghidat de rasete gasi doi copii cam de sapte ani, baiat si fata care semanau izbitor unul cu celalalt. Gemeni? Am gemeni? Acestia, cum il vazura, strigara “Tatiii!” si il prinsera de picioare. “joaca-te cu noi, te rugam” tragandu-l de pantaloni. Tati, gandi el, se uita in spate spre bucatarie, deci Jaraia este sotia mea si ei sunt copii nostri, un sentiment de fericire il coplesi, “Ce copii frumosi am!” spuse iar acestia se uitara unul la celalalt mirati, apoi inapoi la tatal lor. “Tati, esti bine?”. Normal ca sunt gandi el, si ridica fata in brate intr-o mana si baiatul in cealalta, si ce frumosi sunt, seamana cu mama lor. Vru sa ii pupe dar cum se apropie de ei acestia se indepartau. Frica puse stapanire pe el, incerca iar sa ii pupe si acelasi rezultat. “Datii lui tati un pupic, puii mei!” spuse el, dar acestia miscandu-si degele “Inca nu se poate, nu este timpul!” Derutat o striga pe Jaraia dar aceasta nu raspunse, aseza copii jos si pleca spre bucatarie, nu gasi pe nimeni, ca si cum ar fi disparut, se intoarse in dormitor si nici urma de copii. Cauta disperat in toata casa, chemandu-I la el “Jaraia! Copii!” dar nici un raspuns. Deodata se trezi, plin de transpiratie, supra incalzit, buimac, dezamagit. A fost doar un vis, se sterse si se tranti pe perna. Un vis atat de aproape, dar irealizabil. Agitat incepu sa se gandeasca la Jaraia dar curand realiza ca asa nu ar mai fi putut adormi la loc asa ca se concentra la Duris, materialul ce ii va purta numele, incepu sa isi imagineze schimbari in jurul sau si incet incet se calma, iar somnul i se cuibari iar in minte. De data asta nu se mai trezi pana dimineata.
In zilele ce urmara, Adur se concentra in timpul liber sa dea de Cohen, si intr-un final fu gasit la marginea orasului, unde isi intemeiase un fel de atelier. Cand a ajuns la usa acestuia din interior se auzeau batai de ciocan, asa ca batu mai tare in usa. O voce groasa il invita sa intre, deschise usa si o caldura puternica isi facu prezenta. Intra si ceru sa vorbeasca putin despre trecutul lui Cohen, despre minele unde a lucrat, daca tine minte amanunte privind cabrilele si cum sa ajunga acolo. Adur si-a spus povestea si ce dorea sa faca, la final Cohen ii ceru sa vada despre ce era vorba. Dupa o analiza rapida ii spuse ca a mai intalnit in trecut materia. “Dupa ce sapam tuneluri apareau la cateva luni depuneri pe pereti, nu stiam despre ce e vorba, credeam ca sunt scurgeri printre pietre, dar cu timpul cresteau din ce in ce mai mult, sefii ne puneau sa le dam jos de pe pereti pentru ca atunci cand se udau se prelingeau de pe pereti si podeaua devenea alunecoasa. Stiu unde poti sa gasesti mai multe, dar nu stiu cum sa iti explic sa ajungi acolo, a fost cu multi ani in urma, ar trebui sa te ghidez pana acolo si sincer sa fiu nu imi vine sa parasesc orasul. Acum nici nu pot sa bag mana in foc pentru minele respective, dupa Impact este posibil ca galeriile sa se fi surpat, sa nu mai gasesti nimic acolo.” Adur il asigura ca isi asuma acest risc. “Tu poate ti-l asumi, dar eu de ce as face-o? Gaseste o harta si iti voi arata cum sa ajungi unde vrei, acum daca nu mai ai alta treaba cu mine ma voi intoarce la ale mele, uneltele nu se repara singure.” Si se intoarse la treaba lui, lasandu-l pe tanar pe ganduri. Acesta saluta si pleca dezamagit. Intreba prin oras de o harta si dupa ce gasi ce ii trebuia se intoarse la Cohen, acesta ii arata cu aproximatie pe unde se aflau minele. Multumit si cu atat acesta pleca, vremea foarte rece tinea lumea inchisa in case asa ca strazile erau pustii, fapt ce ii oferi ocazia sa isi faca planuri pentru plecare. Odata ajuns la adapost isi pregati ceva de-ale gurii, se spala, si se puse la birou pentru a-si face planul de drum, ce sa ia cu el, pe cine sa ia cu el. In usa se auzira ciocanituri, se ridica si deschise, in fata lui Jaraia statea tremurand de frig, nu stia ce sa zica. “Nu ma inviti inauntru? Este frig de mi-au inghetat si gandurile.” Acesta isi ceru scuze, ea era ultima persoana pe care ar fi asteptat-o pe gerul ala la usa.
- Ei, lasa nu-I nimic. Si isi trase un scaun langa soba. Uitandu-se prin camera observa ca lucrurile nu s-au schimbat asa de mult de cand a fost ultima data pe la el, doar cateva improvizatii carora nu le gasea rostul atarnau pe ici pe colo. Ia spune ce progrese ai fauct cu expeditia, ai aflat unde se gasesc calilele alea – acesta zambi dar nu o corecta - cand plecam?
- Jaraia, am mai vorbit, nu stiu inca si nu ti-am promis ca te iau, uite ce departe este – si ii arata semnele pe harta – drumul o sa fie foarte greu si nu vreau sa te ranesti sau sa te razgandesti dupa un timp…
- Adica vrei sa spui ca nu ma crezi in stare de un asa drum – il intrerupse ea, vorbind pe un ton dur – crezi ca sunt un obstacol, sau ca o sa va ingreunez calatoria? Facu ochii mici incercand sa il determine sa recunoasca.
- Nu este vorba de asta, puse harta pe birou si isi trase scaunul langa ea, stii doar ca pentru mine tu esti cea mai importanta fiinta de pemant si nu vreau sa patesti ceva, mai ales din vina mea. Cum as putea trai dupa aceea stiind ca eu direct sau indirect ti-am cauzat stiu eu ce. Nu vreau sa ma urasti dupa…
- Adur ai incredere in mine? Il intreba ea luandu-i palmele in ale ei, el observa cat de reci sunt si schimba rolurile, caldura lui o invalui iar aceasta se relaxa putin.
- Desigur ca am, spuse el rosind, bucuros ca lumina nu era destul de puternica ca ea sa observe. Nici nu se pune problema!
- Atunci de ce nu ma lasi si pe mine sa am un cuvant de spus. Nu am trait in puf si stiu sa ma descurc, nu o sa fiu o povara. Sunt constienta ca pericole, nu am spus sa fiu prima dar nici sa ma lasi pe afara. Vreau sa imi dovedesc si mie anumite lucruri. Trase aer in piept si ofta puternic, Adur realiza ca lucruri serioase urmau sa fie spuse asa ca tacu si asculta. Cand ai disparut zilele trecute in padure, mi-a fost tare frica pentru tine, nimeni nu stia de tine, si in ciuda insistentelor nimeni nu a plecat sa te caute, am crezut ca nu o sa te mai vad, am vrut chiar sa plec sa te caut singura. Am realizat, in ciuda negarilor mele, ca am sentimente pentru tine. Aceasta pleca capul si tacu. El nu stiu cum sa reactioneze, vru sa se ciupeasca, era un alt vis, adormise si nu realiza. Jaraia continua cu privirea in podea:
- Am realizat ca sunt egoista, am cautat o persoana ideala, care sa fie numai a mea, sa imi spuna cuvinte placute, sa faca totul si sa ma iubeasca numai pe mine – Adur deschise gura sa zica ceva dar aceasta il opri – te rog asteapta sa termin, nu stiu daca pot sa continui daca ma opresti. Sincer sa fiu nici eu nu stiu ce vreau, am crezut ca esti o persoana superficiala, care se bate cu pumnii in piept ca face si drege, ca faci toate cele doar ca sa ma impresionezi si apoi dupa ce te-ai fi plictisit de mine sa ma arunci pe un raft. nu te-am vazut niciodata asa decis sa faci ceva pentru altii, pentru mine. Am realizat ca esti altfel, ca sentimentele tale sunt reale. Risti enorm cu acest drum, fara siguranta ca te mai intorci. Nici nu vreau sa ma gandesc la acest lucru, nu, nu voi accepta sa raman in oras. Chiar daca nu ma luati cu voi o sa va urmaresc, ce-o sa faci? O sa ma trimiti acasa? O sa pierzi timp pretios, asa ca mai bine accepta ca vreau sa ma implic, vreau sa stiu ca traiesc, promit ca nu o sa va incurc, o sa tin pasul cu voi, o sa fac tot ce imi cereti, o sa car cot la cot cu voi, doar nu ma lasa aici. Nu vreau sa fiu singura. Lacrimi se formara in timp ce vorbea, lacrimi care se acumulara in ochii ei negri, si ca sa nu o vada isi sprijini fruntea de umarul lui. Adur cu o mana o mangaie pe cap, stiind prin ce trece, lacrimi se formau si in ochii lui dar se tinea puternic, se imbarbata si dupa ce isi drese vocea o ajuta si pe ea sa treaca peste situatie, ii promisese ca o s-o ia si ca nu o va abandona. Fata pentru care ar fi facut orice era langa el si il acceptase pentru cum era el, il vedea in sfarsit cum era.
- Totul o sa fie bine, linisteste-te, promit ca nu o sa te las in urma. O sa te protejez cu orice pret. Acum vreau sa fii puternica, avem nevoie de oameni tari pentru drum, nu vreau sa imi schimb parerea despre tine, ce zici? zambi ridicandu-i usor barbia, aceasta rase usor si isi sterse lacrimile care acum se prelingeau pe obrajii ei infierbantati. O saruta pe ochi si continua:
- Nu vreau sa mai versi lacrimi pentru nimeni, nici chiar pentru mine. Jaraia se ridica de pe scaun si se duse spre pat. Se aseza pe el, oboseala si caldura o molesisera, dori sa se intinda putin, el se duse la birou sa mai lucreze la plan, trecura ore iar Jaraia adormi. Cand se ridica de la birou sa se culce, Adur isi facu o improvizatie de pat in cea mai mare liniste sa nu o deranjeze, dar cand a vrut sa o inveleasca, aceasta se trezi putin si ii spuse “Nu ma lasa singura, nu vreau sa ma lasi aici”. Nici in somn nu mai scapa de el, acesta se aseza pe marginea patului si o tinu de mana, aceasta il trase mai aproape si se cuibari langa el, noaptea respectiva a fost una din cele mai linistite de care a avut parte tanarul. Dimineata un miros de mancare gatita il trezi, ceva neobisnuit, ii aduse aminte de casa profesorului Clonc, realiza ulterior ca este la el in pat, se ridica speriat. Jaraia, ea a fost, dar unde este, a plecat deja? Nu mai conta, fericirea se putea citi pe chipul sau cu ochiul liber. “Buna dimineata, cum ai dormit?” il intampina o voce suava din bucatarie, “sper ca nu te superi ca ti-am folosit ce aveai pe aici, am reusit sa gatesc ceva cu ce am gasit”.
- Chiar ca buna dimineata! Am dormit ca un prunc, de mult nu m-am mai simtit asa de odihnit, multumesc pentru masa dar nu trebuia sa te deranjezi. Cautand semne sa nu care cumva sa fi facut si curat, nu de alta dar in haosul respectiv stia fiecare lucru unde este.
Mancara impreuna, au facut planuri ce sa ia in functie de cati o sa plece, era chiar bucuros ca era cu ea acolo, avea cu cine sa combata ideile, mai primea o opinie. Vedea unde greseste in alegerile facute, dupa parerea lui cea mai buna dimineata de cand stia el. Doua capete sunt mai bune ca unul gandi el, Jaraia la randul ei era fericita ca era implicata in acest proiect, ca are cu cine sa vorbeasca.
Timpul trecea, planurile prindeau contur, singurul lucru care mai trebuia sa il stabileasca era data cand plecau si oamenii care sa ii insoteasca.

Un zambet

2012-02-07T21:01:00.001+02:00

Cand ma gandesc la ea ca sufera, durerea ei imi sfasie inima. Daca as putea as lua toata durerea asupra mea, as indura orice ar arunca viata spre mine, doar sa vad pe buzele ei un zambet.

Caldura sufletului IV

2012-02-06T20:49:00.000+02:00

Click pentru prima parte

Profesorul nici nu vroia sa auda, treburi mult mai importante ca somnul aveau sa se intample, nu era timp pentru asa ceva, “Da draga mea, o sa dorm cand sunt obosit” obisnuia sa zica si pleca sa se odihneasca dupa nenumarate ore petrecute in laborator. Acest lucru o intrista mult pe Neeve, stia ca este singura persoana la care mai tinea si era in viata. Nu vroia sa fie singura, ura acest lucru mai mult ca rautatea oamenilor. Aparitia lui Adur si faptul ca ii obosea tatal mai mult decat era deja o deranja si acest lucru se vedea in privirea ei usturatoare, priviri ce rosteau cuvinte mai rele decat putea sa pronunte gura ei. Adur nestiind de ce le primeste paru surpins, nu se simtea vinovat cu nimic. Orele si experimentele curgeau foarte repede, in acest timp ceru voie sa se uite prin laborator, promitand sa nu strice nimic. Neeve il urmarea peste tot pentru a fi sigura ca nu insuseste una sau alta. Intr-un final profesorul casca si se sterse la ochi, oboseala triumfa si ii chema sa le vorbeasca:
- Pentru astazi vom lua o pauza, nu vreau sa stric micile progrese pe care le-am realizat, propun sa luam o pauza pe ziua de astazi. Cum ziceai ca te cheama?
- Adur il cheama, spuse ea pe un ton rautacios, si cred ca este timpul sa se intoarca de unde a venit, multumim pentru vizita, speram sa nu te vedem prea curand.
- Neeve, nu stiam ca am o fata asa prost crescuta, si dupa privirea tatalui ei rosii si arunca ochii in pamant, isi ceru scuze, par isi mentinea opinia.
- Nu este nici o problema profesore, pot sa vin si maine sau in cateva zile momentan trebuie sa gasesc mai mult material.
- Dar nici nu se pune problema, este miezul noptii afara, foarte frig si periculos, padurile sunt pline de animale salbatice, tare imi e ca nu vei ajunge la destinatie. Poti sa dormi in una din casutele intretinute. Neeve iti va arata drumul, draga mea – o prinse usor de umar si ii zambi – condu-l te rog pe acest tanar, pune-I la dispozitie asternuturi, patura si cele necesare, presupun ca vrea sa se si spele, da drumul la apa calda. Aceasta se bucura cand isi vedea tatal in starea aceasta, inainte de Impact era tot timpul asa, iubitor, dar dupa aceea de la moartea mamei sale s-a schimbat, s-a scufundat in munca din ce in ce mai mult, sa scape de durerea ce il macina. Se intoarse spre Adur si ii spuse pe acelasi ton strict:
- Urmeaza-ma, sa nu faci risipa de apa, cu greu facem rost de energia necesara, si sa stii ca multa mancare nu avem nici noi, sper sa ai provizii cu tine. Iesira din laborator lasandu-l pe profesor sa inchida. Odata afara si cu rucsacul la el, il conduse la una din casutele din apropiere, descuie usa, aprinse lumina, si intra urmata de Adur. Am transformat aceasta casuta intr-o magazie, ai grija ce faci pe aici, baia este inca functionala – aprinse lumina intr-o camaruta care inca avea scopul initial, de baie – sa nu faci risipa cu apa si ai grija sa nu dispara nimic, voi veni dimineata sa verific, asta daca vei mai fi aici. Eu am terminat, noapte buna.
- Stai putin, am si eu o intrebare daca se poate, vad ca folositi energie electrica, dar este noapte, de unde faceti rost de ea? Adica singura sursa de energie stiu ca este cea solara, totusi este noapte si aveti energie…
- Daca tatal meu va dori sa iti spuna atunci o va face, pe mine nu ma poti face sa vorbesc. Am plecat ca mai am si alte lucruri de facut decat sa iti raspund tie la intrebari. Iesi tragand cu putere usa dupa ea, scotand si mai mult in evidenta faptul ca nu era deloc multumita de prezenta lui acolo.
Dupa o baie rapida si o cina saracacioasa se baga la somn, dimineata nu reusi sa se trezeasca prea devreme. Oricum cand a facut-o era nerabdator sa mearga sa il intalneasca pe profesor. Se schimba si cand deschise usa sa il caute, gasi pe usa un bilet “Tata inca doarme, pregatesc mancarea, daca vrei sa mananci atunci trebuie sa o castigi” urmata de o sageata in jos catre o lopata sprijinita de tocul usii. Peste noapte ninsese dar nu foarte mult. “Nimic in viata asta nu este gratis, totusi mancare calda nu am mai mancat de ceva timp” spuse el razand. Nu astepta mult, se inviora putin sa scuture bine somnul si puse mana la treaba. I-a fost usor cu poteca deja definita, termina intr-un timp relativ scurt, iar mirosul de mancare gatita il imbata. Continua sa curate aleea si la sfarsitul ei gasi un alt bilet “Cand termini mergi si te spala, masa o sa fie gata imediat, lasa lopata aici!” si o alta sageata ii indica locul unde sa o lase. Se conforma si condus de miros ajunse exact la bucatarie. Aici Neeve terminase deja de pus masa, dar profesorul nu aparuse inca.
- Ajuta-ma sa aduc oala cu mancare cat aranjez pe aici, este cea acoperita cu farfuria, si sa nu iti bagi nasul prin ea. Adur se conforma, oarecum ii era frica de ea, parea o fata pasnica dar pericole nebanuite se ascundeau sub pielea ei. Cand totul era gata ii facu semn sa se aseze la masa, Neeve disparu si reveni insotita de tatal ei, acestia aveau o discutie in care ea parca il certa si el o linistea ca nu este nimic grav. La inceput Adur era putin timid, nu recunostea nici jumatate din lucrurile de pe masa, nu stia ce si cum se mananca si se lua dupa ceilalti doi, profesorul se amuza de pe urma lui si il incuraja sa manance fara jena, dar Neeve protesta. Cu toate acestea tatal castiga disputa si Adur incepu sa manance pe saturate. Dupa masa adur se oferi sa o ajute pe Neeve sa stranga masa, dar aceasta il refuza “Cred ca mai ai treaba pe afara, celulele solare nu o sa se curate singure.” Aratand cu degetul spre acoperis. Celule solare, nu ii venea sa creada, citise despre ele, dar nu vazuse pana atunci, curiozitatea l-au facut sa isi uite si bunele maniere si cu nerabdare s-a indreptat spre usa, isi aduse aminte in cele din urma sa multumeasca pentru masa si sa isi continua drumul afara. Munca nu era una obositoare, dar de durata de frica sa nu le strice. Termina cu ele si cobora sa il caute pe profesor, il gasi in laborator lucrand de zor, Adur i se alatura si se absorbi imedait in descoperiri, prindea chiar repede termenii si procedurile folosite de profesor asa ca la unele etape se oferi sa il ajute si sa faca chiar el. Acesta se bucura ca avea un asistent care sa ii usureze munca, chiar daca era un novice. Din dinstanta doi ochi ii analizau, plini de tristete si totodata de bucurie, pentru ca tatal ei se schimbase putin de cand venise acest tanar. O lacrima I se scurse pe obraz, se intoarse si pleca la treburile ei. Ziua trecu foarte repede si descoperi multe lucruri noi si importante, cu ajutorul bibliotecii profesorului afla si unde putea sa caute cabrilele, caci asa se numea ce cauta el. Neeve veni si anunta ca cina este gata si ca se facuse deja foarte tarziu si ar trebui sa se odihneasca, puteau continua cercetarile si ziua urmatoare, cand erau odihniti si cu mintea limpede. Adur simtindu-se obosit si lihnit de foame astepta ca si profesorul sa ii urmeze dar acesta era indecis, totusi la insistentele fetei acesta ceda si incepu sa opreasca aparatele. Dupa masa isi urara noapte buna si plecara spre casute. Pe drum Neeve isi ceru scuze pentru felul in care s-a purtat inainte, il credea intr-adevar o persoana rea dar acum a vazut ca era altfel, zambi si se retrase la adapost. Adur zambi si pleca si el la culcare. Facu o baie si se intinse istovit in culcusul facut din teancul de paturi si perne. Chiar si asa nu putea sa doarma bine, orice ar fi facut tot nu era ca patul sau, vise care mai de care mai ciudate i se aratau, ba se facea ca orasul era in mijlocul verii plin de caldura, flori cresteau pe jos, copii se jucau fericiti pe strada, toata lumea radea si voia buna plutea in aer, dar dintr-odata nori grei se abatura peste oras, toti mirati se uitau spre cer, vantul se intetise, frigul cobora ca o ceata peste tot, o furtuna puternica porni insotita de ninsoare. Lumea alerga inspaimantata pe strada, copii plangeau. Pamantul incepu sa inghete, parinti isi strigau copii, acestia fugeau dezorientati, iar el nu stia pe cine sa ajute mai repede, cum ajungea la cineva acestia ori dispareau ori se transformau in gheata, atunci in minte i-a venit o persoana, Jaraia, incepu sa o strige dar parca vocea lui nu avea putere mai mare ca a unei soapte, o cauta disperat, si ameteala il cuprinse, incerca sa alerge si nu putea, ceva il tinea locului, se uita si observa ca gheata i se urca pe incaltari aproape pana la glezne, se desprinse cu greu dar tot incet se misca. Inima ii batea cu putere, degetele ii amorteau, Jaraia, unde era scumpa lui Jaraia, nicaieri nu o vedea, cand vazu o silueta care intra in casa unde locuia ce ii semana. Jaraia! Dar aceasta nu raspunse. Cu eforturi supraomenesti avansa pana la usa de la intrare si cand o deschise totul era inghetat. Nu, nu se poate, nu este adevarat – spuse usor cu toata puterea lui. Urca spre etaj dar treptele erau alunecoase, mana I se lipea pe balustrada inghetata, fiori reci ii muscau din suflet, durerea sfasietoare ii ajungea pana la creier. Intr-un final a ajuns la usa ei, care era acoperita de gheata, batu cu pumnii sangerii, cu picioarele reci, durerea batea si ea in el ca o toba, cazu la pamant, ghemuit, singur, lacrimile care ii curgeau pe obraji incet dar sigur se cristalizau, respiratia ii incetini, inima ii batea foarte rar, tic tac, tic tac, tic tac. Apoi o liniste apasatoare, sinistra, maini reci ii mangaiau fruntea. Ca fulgerat tresari direct la realitate, mana se retrase si Neeve scoase un tipat scurt, parca trezit din morti simturile i se intoarsera si pe fata ei observa nedumirirea.
- Imi pare rau ca te-am trezit dar tremurai si abia mai miscai, se pare ca in timpul noptii te-ai agitat si te-ai dezvelit, am crezut pentru o clipa ca ai murit. Vorbele ei blande il linistira si isi readuse aminte exact unde era.
- Am avut doar un vis ciudat, imi pare rau ca te-am speriat. Multumesc de despteptare, a venit exact la momentul oportun. Incerca sa se ridice in picioare dar nu reusi, avea picioarele amortite, puse mana si descoperi ca erau foarte reci, acest lucru il sperie.
- Ce s-a intamplat? Spuse ea observand reactia lui ciudata.
- Cred ca am dormit mai mult dezvelit decat invelit, am picioarele amortite. Ea se apropie de el si ii puse mana pe frunte, ca si in vis simti atingerea ei rece si stranse din dinti.
- Ai febra! observa ea, il impinse si il acoperi cat mai bine. Ma intorc repede, sa nu te ridici, o sa agravezi situatia si medicamente nu prea avem, o sa vorbesc cu tata, poate are o solutie, revin cu niste comprese. Aceasta nu astepta raspunsul lui, si se facu nevazuta.

Click pentru continuare

Caldura sufletului III

2012-02-05T22:43:00.001+02:00

Click pentru prima parte

Gandurile ii fugeau spre Adur din ce in ce mai des, incepuse sa il placa mai mult decat credea, si cu toate astea nu se putea vedea alaturi de el, idealurile ei tindeau spre niste culmi imposibile, astepta un barbat care sa o iubeasca, sa o alinte si sa o inteleaga doar din priviri; fizic trebuia sa fie pe masura: inalt, puternic si frumos; priceput la toate, inligent si educat, admirat de cei din comunitate. Poate ca exista un asemenea barbat, dar si daca ar fi fost in aceeasi comunitate cu ea, nu era singura fata si evident ar fi incercat si altele sa puna mana pe el. Adur era un baiat placut la vedere, nu excela ca fizic dar nici disproportionat nu era, prost nu era, chiar avea o minte sclipitoare, totusi dragostea pentru inovatii si inventii o speriau, avea impesia ca iubea acele lucruri mai mult decat pe oameni si chiar asa a fost pana sa o cunoasca, in acel moment aceste lucruri au trecut pe locul secund. Doar ca ea nu vedea asa lucrurile. Stia ca o iubeste dar nu stia ca pentru ea ar fi facut orice, pana la sacrificiul suprem, sa isi dea viata pentru ea. Era asa de imatura din aceasta privinta ca lucruri marunte ii obturau privirea.
In acest timp personajul nostru cauta peste tot pe unde auzise de existenta materiei, dar fara nici un rezultat, lucruri care semanau cu ce cauta el erau acolo, dar nu era acelasi lucru, cu toate astea lua mostre si cataloga pentru un viitor studiu. De cateva ori era sa se raneasca intrand prin cladiri daramate, alunecand pe gheata sau cazand prin ea, dar nu s-a oprit niciodata. A mers mai departe, chiar daca era dezamagit, increderea ca va gasi in cele din urma ce cauta ii dadea puterea necesara. Dupa o zi obositoare in care a impartit timpul cu cautarile si atributiile comunitare, trecu iar pe langa geamul ei, si observand-o la geam, acesta ii facu cu mana, si ea vazandu-l ii raspunse la salut. Cand acesta pleca mai departe spre casa, un sentiment de dezamagire o cuprinse, sperase ca acesta sa urce sa o viziteze, dar asteptarile se naruira cand acesta se indrepta cu pasi mici si obositi spre casa.
Restul serii si-l petrecu clasificand tot ce gasise, cu o cina fugara si o baie fierbinte. Dimineata veni incredibil de repede, de mult nu I se mai paruse noaptea atat de scurta. Infuleca repede ceva si pleca sa termine cu treaba in oras, avea de gand sa il caute pe Clonc Battery. Timpul trecu incet si monoton, apoi pe la amiaza isi puse niste alimente in rucsac si porni la drum. Padurea era plina de zapada, cararile invizibile, drumul anevoios, vantul rece sufla in toate directiile dar nici una din acestea nu il impiedicau sa mearga mai departe. Luandu-se dupa indicatiile pe care le memorase avea impresia ca nu va ajunge nicaieri, cand deasupra pomilor vazu un fir de fum. Plin de speranta grabi pasul, pasea neatent, sa agata de crengi nesigure, se impiedica de cateva ori dar se apropia cu siguranta. Ajunse dupa putin timp la destinatie si spre uimirea lui locul parea a fi locuit de o armata, nu de un singur om, carari frumos curatate, stive de lemne asigurate la cateva casute, lumina doar intr-o casa dar sigur mai erau si altele locuite, era imposibil ca un singur om sa faca aceste lucruri si pe langa asta sa mai aibe timp si de cercetare sau ce facea el aici. Cum se apropie de perimetru un bec se aprinse si ii lumina calea. Socat de faptul ca cineva avea un generator electric pentru iluminat si pe langa asta si stradal, cum de putea cineva sa iroseasca o asemenea sursa de energie pe … pe strada, ce oameni iresponsabili. Speriat se opri si astepta ca cineva sa il intampine, poate chiar sa il atace. Vazu ca nimeni nu iese sa il salute, isi lua inima in dinti si saluta “Fie ca lumina sa ne arate drumul cel bun! Arata-te, nu sunt dusman, sunt prieten din oras”, dar nimeni nu raspunse. Isi lua inima-n dinti si avansa, dar alt bec se aprinse iar cel din spate se stinse, I se paru suspect, “sa fie aceasta o invitatie sau se tin de jocuri?” gandi cu voce tare, sperand sa fie auzit si ca cineva sa il asigure de una sau alta, dar nimeni nu raspunse. Avansa si cu acelasi efect, becuri care se aprindeau singure si altele care se stingeau singure, trase concluzia ca un mecanism actioneaza luminile pentru a conserva energie dar acest lucru tot nu era suficient sa ierte irosirea. Ajunse in fata unei cladiri prin ale caror geamuri inghetate se observa lumina, una foarte slaba. Aici trebuie sa fie, gandi el. Se imbarbata si batu in usa, asteptand un raspuns dar nimic, incerca din nou si cu acelasi rezultat. Imposibil sa nu fie cineva, nu ar lasa lumina aprinsa, si se indrepta spre geam, unde cu mana aproape inghetata indeparta zapada si gheata si se uita mai bine inauntru, multe aparaturi dotate cu luminite de diferite culori, unele aprinse altele care palpaiau, erau alimentate cu energie electrica, dar scopul nu il intelegea, trebuia sa se uite mai de aproape. Se intoarse la usa si o incerca, aceasta se deschise, desigur, cine s-ar incuia aici in mijlocul naturii unde nu ar veni nimeni. Se scutura de zapada si intra cu precautie, studie tot ce observa, atingea tot ce ii pica in mana, admiratia ii era peste limite dar totusi sentimentul acela de detest pentru risipa il macina. “De unde provine aceasta energie si cum isi permite sa o foloseasca fara nici un beneficiu!?” intreba cu dezgust, ridicand si lasand lucrurile ce ii picau in mana fara a intelege prea mult, si unde era acest Clonc Battery sa ii raspunda la intrebari.
- Cine esti? il surpinse o voce feminina pe un ton aspru si speriat. Cum ai intrat aici si ce vrei sa faci? Daca ai venit sa furi mancare nu ai gasit locul potrivit, pleaca pana nu vei regreta.
Surpins scapa aparatul din mana si se intoarse, o fetiscana aparu parca din pamant si era inarmata cu o arbaleta ce era indreptata spre el. Tanara avea parul blond, un ten aproape la fel de alb ca zapada, cam mica de statura, nu ii dadeai mai mult de 15 ani. Nestiind cu sa reactioneze intinse mana spre ea fara sa para amenintator si ridica obiectul de pe jos.
- Numele meu este Adur, regret nespus ca am intrat dar nu a raspuns nimeni la usa, m-am uitat pe geam si am vazut aceste mecanisme in functiune si am fost curios sa vad ce e cu ele, de fapt am venit din oras pana aici ca sa vorbesc cu Clonc Battery, am nevoie de ajutorul lui pentru a ma ajuta cu o desecoperire – incerca sa scoata din rucsac materialul miraculos, dar fata tipa la el:
- Stai pe loc, nu incerca sa ma pacalesti, ai o arma acolo! Lasa bagajul jos, usor, nu ma face sa folosesc asta – si arata cu privirea spre arma ei. El se confoma vorbind in acelasi timp calm, cat de calm putea sa fie in situatia prezenta.
- Bine, fac cum zici, calmeaza-te, nu vreau sa creez necazuri, totusi poti sa imi spui daca aici il gasesc pe Clonc Battery? Dupa ce aseza rucsacul lua o pozitie relaxata, fara sa prezinte o amenintare, astepta un raspuns pozitiv sau negativ, pentru ca nu avea timp de pierdut. Daca acel om nu mai era in zona aceasta nu avea rost sa piarda timpul degeaba. Situatia era inca incordata, doar din punctul ei de vedere, el nu parea deloc afectat, chiar era plictisit, astepta sa apara cineva sa lamureasca problema.
- Pot sa iau loc, am batut un drum anevoios si cred ca nu mai pot sa stau mult in picioare. Nu trebuie sa stau pe scaun, ma multumesc si cu podeaua – arata cu dgetul in jos si zambi usor. “Ce o fi si cu fata asta de e asa incordata, nu am facut nimic rau” gandi el.
- Nu, nu te misca, spuse ea la inceput dar dupa cateva minute. Bine poti sa iei scaunul acela dar fara miscari bruste, sa stii ca pot sa nimeresc si tinte in miscare. Adur lua cel mai apropiat scaun si se aseza pe el si o intreba:
- Dar de ce esti asa de precauta, nu tin minte sa fi auzit de oameni care sa vina des pe aici, si eu care am primit indicatii am gasit cu greu locul. S-a intamplat ceva pe aici?
Cand sa raspunda fata, din spatele unei usi se auzi un sunet metalic, apoi aceasta se deschise si un barbat isi facu aparitia, parea a fi de 40 – 45 de ani, cu parul ciufulit, roscat, cu ochelarii lasati pe varful nasului, de o statura medie, cu o pozitie usor cocosata, halatul odata alb prezenta urme majore de uzura si pete de diferite culori, pe alocuri gauri dadeau impresia ca posesorul fusese implicat intr-un schimb de focuri, coatele erau carpite cu piele, mansetele erau de un galben strident. Acesta cum realiza mai bine ce avea in fata ochilor, isi puse mana in cap si incerca sa schiteze un gest, dar nestiind ce sa zica vru sa plece spre ale lui, avea treburi mult mai importante decat joaca unor copii.
- Tata, striga fata, am prins un intrus, l-am surprins in timp ce vroia sa iti fure inventiile.
- Ceee? Vroia sa imi fure munca de-o viata?! si se intoarse cu o privire grava spre intrus. Ce vrei de la mine, ce vrei sa faci cu munca mea? Trecand in viteza pe langa fiica lui vru sa il loveasca pe Adur, dar acesta sari in picioare si luand o postura de aparare spuse clar:
- A fost o confuzie, nu vreau nimic, decat sa vorbesc cu Battery, Clonc Battery, vreau sa discut cu el despre o descoperire pe care am facut-o si am nevoie de ajutorul sau. Este aici omul acesta? Tu esti Clonc Battery? Parca lovinduse de un zic profesorul s-a oprit si mintea i s-a luminta putin, da, el era cel cautat dar ce ar fi putut sa vorbeasca cu un copil, el un mare savant, cu toate acestea, faptul ca cineva il cauta ii trezise sentimente de mult uitate, cand lumea il respecta si I se cerea sfatul pentru orice din laboratorul sau.
- A da? In cazul acesta spune cu ce te pot ajuta – starea lui s-a schimbat subit de la furie la interes.
- Tata dar …
- Nici un dar, daca acest onorabil domn doreste ajutorul meu ii stau la dispozitie, Neeve fugi si pregateste niste ceai. Si facand un semn cu mana se intoarse la tanarul din fata lui. Ia spune cu ce ai nevoie de ajutor.
- Pai … am descoperit un material care este un foarte bun izolator, in ciuda stratului subtire izoleaza incredibil, totusi am intampinat dificultati atunci cand acesta intra in contact cu apa, se transforma intr-o gelatina ceea ce ii distruge proprietatile, ma intrebam daca nu cumva stiti de acest lucru, sau macar daca exista o modalitate de a izola cumva pentru a prefectiona formula. Aratand cu mana spre rucsac continua. Am o mostra cu materialul pe care l-am folosit si de asemenea poate ma puteti ajuta sa imi spuneti unde as mai putea gasi mai mult. Cei din oras nu au fost in stare, toate cautarile au fost zadarnice. Ar mai fi locuri de explorat dar vremea curenta ma impiedica sa ajung acolo momentan. De asemenea haina mea este captusita cu amestecul rezultat si pot sa dovedesc acest lucru.
Clonc se apropie de tanar fara nici o retinere, si intinse mana sa primeasca mostrele. Adur scoase repede din rucsac cele necesare, si chiar isi dadu haina jos sa ii arate mai bine rezultatul muncii sale. Clonc isi aranja ochelarii si aprinzand o lampa de pe birou se uita mai indeaproape. Mormai niste cuvinte inteligibile, se scarpina in cap, se uita la geaca lui Adur, compara cele doua materiale si spuse.
- Trebuie sa analizam mai bine, este o descoperire intr-adevar buna ce ai aici. Mi se pare cunoscut ceea ce cauti dar ca sa fiu mai sigur, trebuie sa ne uitam la un microscop, vino dupa mine. Neeve, coboram in laborator, sa vii si tu cu ceaiurile cand esti gata.
Neasteptand un raspuns o lua inainte facandui semn lui Adur sa il urmeze, acesta schita un gest de acord si il urma, inainte insa isi permise sa stinga lampa, risipa de energie gandi el. Dupa usa prin care aparu profesorul Clonc fu intampinat de niste scari bine intretinute, presupuse ca duceau spre subsol, la capatul lor gasi o alta usa, de metal de data aceasta cu incuietori destul de complicate, mecanisme care pentru el nu el observa pana atunci. Usa se deschise si inauntru gasi o adevarata minune tehnologica, locul era impanzit pe pereti cu diferite recipiente cu o substanta verde in care pluteau sfere ce emiteau o lumina galbena. Pe mese erau tot felul de componente electronice, desfacute, cu o multitudine de fire incalcite fara nici o aparenta logica. Unele portiuni ale meselor erau indoite altele erau innegrite, instrumente complexe, care il fascinau si ar fi vrut sa le incerce, statau ordonat pe rastele, auzi vocea profesorului care se duse inainte si il urma grabit. Acesta pornise un microscop si incepu sa analizeze materia, in jurul lui diferite masinarii porneau si se opreau, lumini se aprindeau, nu stia ince directie sa se mai uite, aproape uitase si de ce era acolo asa il fascinau cele din jur. Profesorul se indrepta catre un raft cu multe carti, dupa ce cauta cea potrivita, o scoase si o aseza pe birou, rasfoi ceva timp, tot analizand imaginea ce aparea pe microscop, si dupa cateva minute spuse:
- Uite, am gasit, asta e, se numeste Cabrila, este un produs natural, anumite plante le secreta, aceastea se usuca, si iau forma aceasta – si il indemna sa priveasca prin orificiul microscopului – nu ma gandeam ca poate fi folosita si in acest mod, foarte ingenios din partea ta. Adur se uita cu grija prin microscop, de frica sa nu il strice si observa multe celule unite intre ele. Clonc lua o mostra din geaca lui si o studie si observa ca aceste celule erau umplute cu un fel de gel, mai degraba o spuma, iar membrana intre celule ii conferea elasticitate. SI despre ce problema ziceai tu, ca daca se uda se strica? Adur gesticula ca da, prea emotionat sa mai poata vorbi, Clonc lua intr-o pipeta putina apa si o turna peste mostra, acesta incepu sa se inmoaie si sa absoarba apa, iar spuma din capsule se lichefie, stricand structura acesteia. Mormai ceva si cauta iar in raft dupa o alta carte, de data acesta veni cu una mult mai groasa.
- O sa dureze ceva timp asa ca mai bine ia un loc. Acesta se intoarse la studiu, fiind foarte interesat de ce i s-a prezentat, fiica mea ar trebui sa ajunga din clipa in alta cu bauturile.. nici nu apuca sa termine bine de zis ca fara nici un zgomot aparu si Neeve cu ceaiurile. Puse tava pe masa si le distribui fiecaruia. Adur ii multumi, dar aceasta nici nu se uita la el, suparata pesemne ca tot ea a fost certata. Ajunse langa tatal ei si ii puse mana pe umar, ii aminti ca a stat treaz foarte mult si ar trebui sa se odihneasca.

Click pentru continuare

In timp ce scriam ...

2012-02-05T18:53:00.000+02:00

... mi-a venit in minte expresia urmatoare:

Desenez cu lacrimile sentimentelor lasate in urma peste imaginile amintirilor renegate, voi rescrie istoria asa cum vreau eu!

Caldura sufletului II

2012-02-01T20:15:00.000+02:00

Click pentru prima parte

Adur, care se tot gandea cum sa adapteze noua descoperire sa ajute la sere pentru a economisi energie si pentru a folosi mai bine rezervele, ajunse la destinatia lui, taverna unde se adunau printre altii si fermierii pentru a se incalzi in pauze si unde planificau viitoarele plantatii, ratiile, necesarul pentru a lucra in conditii optime. Acestia erau un fel de coordonatori pentru ca in ciuda faptului ca nu era o munca placuta, curata, sau ce necesita scoli complexe, era singura care ii tinea in viata. Altii isi dedicau timpul reparatiilor, improvizatiilor, patrularii impotriva celor care ar fi facut lucruri ilegale, doctori, dar fara fermieri care stiau ce trebuie facut pentru a avea o recolta decenta ar fi murit sau ar fi fost nevoiti sa plece in alte locuri. Nu mai existau politicieni, avocati, manageri, ingineri, toti erau muncitori de rand, oameni care ar fi facut orice pentru a supravietui alaturi de familie.
De cum a intrat in taverna, a incercat sa se faca remarcat pentru a atrage priviri si sa il abordeze lumea. Trecu pe langa doi veterani in agricultura, ii saluta respectuos, acestia si ei la randul lor il salutara, dar nu ei erau tinta, ci batranul intelept, cel care a tinut aceasta comunitate impreuna, a ridicat sperantele de viata, i-a intregit, le-a dat a doua sansa. Ajuns in dreptul acestuia l-a salutat cu deplin respect si i-a spus:
- Batrane ( cum il alinta Adur ), fie ca ochii tai sa vada lumina pentru mult timp, am o veste foarte buna, am descoperit ceva ce ne va schimba radical viata, cel putin, va face frigul mai usor de indurat…
- Tinere Adur – il intrerupse batranul – fie ca ochii tai sa vada o noua lume si mintea ta sa ii invete pe copii sa respecte sacrificiile altora, la varsta mea nu prea mai are asa importanta lumina, totusi daca te pot ajuta cu ceva, va trebui sa ai rabdare cu mine, mintea mea nu mai e agila ca acum multi ani. Acum spune ce ai pe suflet – facandu-i semn sa vorbeasca mai rar.
- Batrane Intelept, am descoperit o substanta – si scoase din buzunar o mostra – care izoleaza foarte bine astfel, haina mea de exemplu cu doar un strat de un centimetru mentine caldura incredibil. Ma gandeam ca acest lucru putem sa il implementam in sere, in peretii caselor, astfel vom economisi energia solara, lemne, tot ce ne consuma resursele inutil. Vroiam in primul rand sa il folosesc pentru haine, ma simt foarte lejer acum si nu sunt grele de nici o culoare, doar ca sunt neajunsuri, materialul nu este destul de rezistent, se strica in contactul cu apa, trebuie sa facem ceva sa il intarim. Ma gandeam ca stii pe cineva care sa ma ajute, ca impreuna sa ajutam comunitatea.
- Hmmm, nu sunt sigur, da-mi sa vad despre ce e vorba – si intinse mana si pipai materialul, il intoarse pe toate fetele, il mirosi, il indoi si chiar musca, scarpiandu-se printre putinele fire de par ramase spuse – poate este cineva care te poate ajuta, dar nu garantez, odinioara venea mai des prin orasel, dar in ultimul timp nu l-am mai vazut. Cum il chema, avea un nume foarte stupid, Clo … Clop, Clont, Closc? Clonk!! Exact asa, da da, Clonk Terry parca.
- Battery – zise cineva de la bar, un barbat bine facut, cam la 120 de kilograme, 1,90 metri inaltime, cu parul grizonat, cu toate ca nu parea in varsta – Clonk Battery il cheama si ultima data cand l-am intalnit facea provizii pentru ca nu avea de gand sa vina prea curand in oras. Delira cu niste proiecte si cercetari pe care nu le-am inteles, mi-a povestit de cateva ori dar nu am dat atentie. Cred ca vorbea in acelasi timp si cu prietenii lui imaginari – in acest timp facu cu ochiul si simula o spirala in dreptul tamplei.
- Asa asa, Clonc Battery, daca nu ma insel locuia undeva in nordul orasului, putin de mers prin padure, din cate tin minte acolo era odinioara o baza de agrement dar de cand cu Impactul asta nenorocit nu a mai fost nimeni pe acolo, inutil pentru ca nu oferea nici un fel de avantaj.
- Am inteles – spuse Adur dand din cap – o sa incerc sa il caut zilele astea. Daca e, vreau sa stiu unde pot sa gasesc si mai mult din acest material – moment in care scoase din buzunar ceva ca un burete sau cu un muschi.
Lumea incepu sa se adune si sa isi dea cu parerea, ba ca au vazut prin oras astfel de fragmente, prin sere cand faceau curat si strangeau resturile recoltei, ori pe malurile raurilor dupa secetele din trecut, dar nimeni nu putea sa dea un raspuns concret. Oricum isi nota fiecare poveste in parte si era hotarat sa verifice tot ce aflase, avea nevoie de mai multa materie pentru a-si continua experimentele.
Afara era intuneric si frigul era mai aprig, in ciuda hainei sale revolutionare frigul incepu sa il imbratiseze, grabi pasul spre casa, trecu pe langa blocul unde locuia Jaraia, apartamente erau luminate si din ele se auzeau povestile celor ce le locuiau, unele vesele, altele triste, in altele linistea si intunericul anuntau ca ocupantii erau prea obositi sa mai piarda timpul. Aerul incarcat cu frig ingheta tot ce mangaia, pana si flacarile ce luminau drumul tremurau necontrolat. Adur se opri in dreptul apartamentului unde ar fi vrut sa fie in acele momente, dar stiind ca efortul de a urca si a cere gazduire ar fi fost zadarnic, sopti numele de Jaraia intinse mana sperand sa trimita mesajul cumva, se opri lovit de un vant nemilos si pleca mai departe. In minte ii zburau planuri cum sa o faca sa ii acorde mai multa atentie, sa se simta dorit, sa fie iubit. Era un sentiment pe care nu l-a mai simtit de ani de zile, de cand parintii l-au lasat in acest orasel si au plecat intr-o calatorie despre care nu se stiu prea multe detalii, cert este ca trebuiau sa se intalneasca cu capeteniile altor orasele pentru a forma o alianta, pentru a se uni si a reforma o civilizatie in care sa poti trai cum se cuvine. Asa de absorbit era de gandurile sale ca nu a realizat ca a si ajuns acasa. Caminul unde locuia nu era bogat, era dotat cu tot ce gasea si credea ca poate sa le repare si sa le imbunatateasca. Avea doua camere si o baie. O camera avea improvizata o plita si o masa ce servea ca bucatarie dar tot acolo avea si umilul sau sifonier, care jumate era cu haine si jumatate cu diferite dispozitive asamblate, acesatea aveau un scop dar nici unul de o importanta mare. In cealalta camera peretii erau blindati cu alte invetii ciudate, singurul care a scapat de decorare era patul. Cu nerabdare aprinse focul in soba improvizata tot de el pentru a da un randament mai mare, astepta putin sa se incalzeasca, de afara scoase o galeata cu apa inghetata pe care o aseza pe soba. Mai aranja cate ceva pe acolo, si inspecta mica rezerva de materie pe care o mai avea si incerca sa calculeze procentajul necesar pentru un amestec eficient. Dupa putin timp calura se facea simtita si se dezbraca, haina ajungand pe masa de lucru, o studie mai amanuntit. Tot analiza si partea care se uda si spre uimirea lui dupa ce se uscase era la fel de buna ca inainte deci apa nu era asa un lucru rau dar tot nu era un motiv sa nu studieze in profunzime problema, isi aduse aminte si de Clonc Battery, savantul pe care trebuia sa il gaseasca pentru a-l ajuta sa schimbe structura exterioara a izolatorului. Dupa ore de teste si notite, comparari si stersaturi, somnul ii apasa pe pleoape, mintea obosita il indruma spre pat. In cele din urma ceda, stinse lumina si se baga la culcare.
A doua zi dimineata foamea il trezi si nu era un sentiment placut, prin urmare, dadu fuga la bucatarie si gasi ceva de rontait, de obicei hrana uscata pentru ca rezista mai bine si era mai concentrata. Dupa ce isi termina treaba prin casa, se aseza din nou la masa de lucru, dar nu avea stare. Nevoia de a descoperi mai mult material de lucru il impingea afara. Se echipa de data aceasta corespunzator, isi lua de mancare si ceva cald de baut intr-un termos, se asigura ca stinse focul si pleca in cautarea norocului. Pe drum simtea ca este privit dar nu stia din ce parte sau de ce, vestea ca descoperise ceva nou circulase peste noapte si multi erau acum nerabdatori sa afle evolutia lucrurilor. Ca in fiecare zi trecu si prin fata casei iubirii sale, araunca o privire spre geamul ei, zambi si trecu mai departe. De la geam ascunsa intr-un colt era Jaraia, stia foarte bine obiceiurile lui si cu toate astea nu vroia sa arate acest lucru. Incepea si ea sa realizeze ca Adur era o persoana buna, si in ciuda varstei sale fragede, era mai matur ca multi altii pe care i-a intalnit. Il urmari cu privirea pana ce acesta disparu dupa o cladire. Usa ei vibra de la cateva batai incete dar nu realiza, mintea ei nascocea la randu-i viitoruri alaturi de el, o alta serie mai puternica de data aceasta insotita de o voce batrana o adusera in prezent:
- Scumpa mea, esti acasa? veni vocea de dincolo de usa, era o batranica de la acelasi etaj cu ea cu care mai vorbea si o mai ajuta din cand in cand.
- Da bunicuto, imediat vin sa deschid! O invita pe batrana in casa, aceasta deja tremura de frig pe hol. Scuza-ma ca nu am raspuns eram pierduta in ganduri.
- He he he – rase babuta – da, stiu cum e, am fost si eu tanara odata, fac pariu ca si tu l-ai observat pe Adur pe strada, am auzit numai lucruri de lauda in ultimul timp, circula vorba ca a gasit ceva ce sa ne ajute in perioada asta nenorocita, dar cred ca tu stii mai multe, l-am auzit ieri cand a trecut pe aici, dar stii cum e baba, nu mai aude asa bine, nu ca as fi incercat sa va ascult conversatia.
Jaraia zambi si ii oferi un scaun si o cana de ceai cald, ii explica cat stia si ea ce e si cum functioneaza, ii facea placere sa vorbeasca cu vecina, aceasta tot timpul zambea si parea impresionata de ce auzea, era ascultatorul perfect. Dupa ce a termina discursul, vru sa se ridice de pe scaun dar babuta o prinse usor si cu o voce domoala si calda ii spuse:
- Fata mea, eu am avut o viata cum tu nu vei avea in curand, nu zic ca a fost o viata mai frumoasa, pentru ca frumusetea si fericirea sunt percepute de fiecare diferit, dar un lucru stiu sigur, aceest baiat te iubeste enorm, si viata lunga nu avem, trebuie sa ne bucuram de ea cat putem – Jaraia rosii si vru sa se retraga dar babuta o tinu strans – Asculta la mine ca sunt batrana si am vazut multe. Nu este bine sa dai cu piciorul la asa ceva, nu treubie sa faci ce zic eu ca sunt o femeie nebuna, dar trebuie sa asculti la ce iti zice inima, eu nu vreau sa zic mai multe pentru ca restul o sa deduci singura. Cateva clipe de tacere urmara, Jaraia vroia sa zica ceva in apararea ei dar nu stia cum sa inceapa.
- Multumesc pentru ospitalitate, esti o draguta ca de obicei, daca nu erai tu sigur m-as fi prapadit de mult, tin la tine ca si cum ai fi nepoata mea– si o lacrima plina de tristete I se scurse pe obrajii plini de ani – trebuie sa iti traiesti viata si sa te bucuri de ea. Astfel se retrase incet incet spre propria locuinta, iesi pe usa si o trase dupa ea.

Click pentru continuare

Caldura sufletului I

2012-01-29T19:47:00.000+02:00

Marele Impact a marcat schimbarea vietii asa cum era stiuta pe planeta. Un asteroid a intrat in coliziune cu Pamantul. Guvernele au incercat sa-l distruga, dar nu au reusit decat partial, multe resturi s-au imprastiat in toare directiile si au intrat in atmosfera ca o ploaie pe o suprafata foarte intinsa, in urma acestui eveniment cutremure au avut loc peste tot, conditiile meteorologice s-au schimbat radical, unde nu ploua, acum ninge; unde era gheata non stop acum sunt anotimpuri si viata a explodat. In alte locuri viata a disparut complet. Zone, unde energia electrica venea datorita anumitor conditii meteorogice, au ramas peste noapte in bezna, iar banii nu mai aveau valoare; moneda de schimb a devenit mancarea si tehnologia solara, singura care mai oferea energie garantat. Orasele mari au disparut, impreuna cu locuitorii lor; au supravietuit majoritatea oamenilor obisnuiti cu greul si cei saraci, insa cel mai usor a fost pentu Naturisti, acestia parca ar fi stiut de eveniment, erau pregatiti si se izolau de restul populatiei, dar cand lucrurile s-au schimbat radical, acestia si-au cautat altii de acelasi fel pentru a face comunitati, constienti de faptul ca doar uniti vor supravietui. Intr-un fel era mai bine, lumea - ce a ramas din ea - devenise mult mai unita, rata criminalitatii a scazut considerabil. Legile si le faceau comunitatile, asadar nimeni nu indraznea sa faca vreo greseala majora pentru ca exista o singura pedeapsa, moartea.

Actiunea noastra are loc int-un orasel, unde singurele cladiri care au rezistat au fost cele mici, multe familii si-au pierdut casele sau rudele, prietenii, averile, dar impreuna cu cei care odinioara erau cei vazuti ca paria, acum erau vazuti ca indrumatori. Se facea ca intr-o seara friguroasa de iarna, cum nu a mai fost pana atunci in oras, cu un vant rece si usturator, iar zapada care se depunea intr-un ritm alert trasa pe fetele oamenilor urme rosii in piele. Animalele disperate lasau divergentele haitelor si se inghesuiau unele intr-altele avide de caldura si conduse de instinctele de supravietuire. O singura persoana mergea pe strada ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat in jurul lui, un baiat de 17 ani, si postura sa dreapta si increzatoare arata ca nu era deloc deranjat de frig, toata lumea mergea pe strada cocosata, cu ochii in pamant, el zici ca pasea intr-un univers paralel. Imbracaminea nu parea a fi asa de calduroasa, dar cu acest baiat lucrurile nu puteau fi luate ca atare. Nu de putine ori si-a lasat cunostiintele blocate cu ingeniozitatea sa, asadar nici acum lucrurile nu puteau fi prea normale.

Cum mergea si privea lumea din jur cu un zambet ironic avea doar un singur gand, acela de a tipa in gura mare cat de simplu este sa te simti calduros si sa nu mai suferi, dar amintirile il bantuiau, amintiri cu oameni care l-au luat in ras cand a prezentat si alte idei “revolutionare” si a vorbit unor ignoranti. Singurii care il ascultau, la inceput din bun simt si mila, erau prietenii apropiati care se lasau pe mana lui drept cobai, dar cu timpul acestia au observat ca ceea ce facea el chiar functiona si daca nu la nivelul preconizat, macar mai eficient decat inainte de modificare. Revenim la Adur, ca asa il cheama pe tanar, care plimbarea sa sfidatoare avea doua scopuri, unul de a-si testa noua descoperire, un material termoizolant, si celalalt de a merge catre persoana ce si-o dorea cel mai mult in lume, Jaraia, o fata pe care a intalnit-o din intamplare in timp ce o inventie de-a sa a incetat sa mai functioneze si asa a dat peste ea, de atunci s-a indragostit lulea.

Cu toate ca Jaraia stia ce sentimente are Adur pentru ea, nu era hotarata sa se lase impresionata si ea astepta inca persoana care sa fie perfecta din toate punctele de vedere; era constienta ca nu exista perfectiunea, dar parca nici Adur nu era suficient de bun pentru ea, cu toate acestea il indragea ca prieten, se simtea bine in compania lui, dar sentimentele ei ramaneau ingradite de idei preconcepute, materialiste, cu toate ca nu intelegea puterea dragostei si ce ar fi facut din Adur.
Jaraia statea singura in apartamentul mostenint de la parinti, acestia s-au stins la cativa ani de la Marele Impact, trebuia sa isi poarte singura de grija, dar impreuna cu vecinii iubitori si intelegatori care au pierdut si ei persoane drage, a fost adoptata ca si fata lor, si era iubita si indragita. Ajuta cum putea comunitatea, nu cerea decat sa poata trai, dar era putin trista, asteptarile ei de o viata intreaga s-au naruit si de atunci a trebuit sa se multumeasca cu ce a ramas. In aceasata zi geroasa Jaraia statea la geamul bucatariei sale, situata la etajul doi, astepta sa se fiarba legumele, era ziua cand trebuia sa gateasca pentru locatari. Si cum se fierbeau cele de pe foc, il vazu pe Adur pe strada si pentru o clipa nu ii venea sa creada ca este el, hainele erau ale lui dar nu se comporta deloc ca el. Ceva nu era in regula. Un sentiment de teama o cuprinse, sa fie cumva un impostor care se dadea drept Adur pentru a nu fi recunoscut sau doar o coincidenta, dar totul s-a lamurit cand personajul si-a ridicat privirea inspre ea si i-a facut cu mana, un sentiment cald de liniste a inmuiat-o, mai sa cada de pe pervaz. Pentru prima data un sentiment strain a cuprins-o, un sentiment de teama, cum nu a mai simtit pana atunci pentru el. Surprinsa a ramas blocata, se uita in jurul ei pentru ceva nelalocul lui, nu observa nimic si pleca spre usa. O deschise si asculta, la parter se auzi usa de la intrare si cum cineva tropaia si se scutura. Imediat pe balustrada de lemn aparu o mana, urma si un chip cunoscut, era Adur care privea in sus spre ea. Se retrase rusinata si obrajii ii ardeau. Dandu-si seama de acest lucru fugi repede in apartament si se aranja, totusi inainte de a se indrepta spre usa mai arunca o privire in strada dar nu observa nimic iesit din comun. Singurul lucru care ii atrase putin era cerul, o culoare sumbra incepea sa acopere norii, prevestind o furtuna. “Ce o fi in capul lui de a venit pe vremea asta, sper sa nu stea mult, altfel nu va putea sa plece…” Batai in usa o facura sa tresara.

- Da! Imediat, acum vin. Se repezi spre usa, speriata de parca ar fi facut ceva rau. Deschise usa si Adur statea cu obrajii usor inbujorati dar mai mult ca sigur ca era din cauza vremii, nu pentru ca ar fi avut in fata cel mai scump lucru din lume.
- Intra, ce mai stai, se face frig. Spuse ea cu o voce tremuranda si Adur nu astepta sa i se zica de doua ori. Se citea pe fata lui nerabdarea si emotia.
- Jaraia, am o veste foarte buna pe care as dori sa ti-o spun tie inaintea celorlalti, era totul un zambet cuvintele ii alergau pe buze de parca nu ar mai fi fost ziua de maine, ii cuprinse fara sa isi dea seama mainile in palmele lui ireal de fierbinti si se apropie foarte mult de ea, cativa centimetri stateau inre buzele lor. Am descoperit cum sa facem fata acestor vremuri grele, am creat un material care, pe langa faptul ca este usor, este foarte calduros si cu putin efort il facem sa reziste uzurii rapide.

Pe moment nu a reactionat dar vazand ca se apropie foarte mult de Adur, si-a luat o pozitie distanta, si-a retras mainile din ale lui si ca sa se scuze s-a indreptat spre aragaz. Privirea lui plina de entuziasm si-a pierdut din intensitate, zambetul i-a fugit.
- Ma bucur pentru tine, dar nu ai vazut ca se apropie o furtuna?! Nu putea sa mai astepti pana se schimba putin vremea…
- Stii doar ca nu se schimba vremea asta nenorocita! Totusi e mai bine ca inainte de Impact, pe frig te poti imbraca, poti construi sere, inainte pe seceta aia nu puteai creste nimic. Deodata isi aminti ca datorita Impactului ea si-a pierdut parintii si incerca sa schimbe subiectul, cuprins de remuscari. Este ceva foarte simplu ceea ce am creat, este un fel de spuma-burete, doar ca daca se uda – si scoase o bucata de material vascos – isi schimba proprietatile imediat. Trebuie sa fac ceva sa il ermetizez sau sa il fac impermeabil. Nu este asa ca e nemaipomenit? Dar privirea ei se pierduse in oalele de pe aragaz, mintea ii zbura in anii trecuti cand lucrurile erau roz, sau asa credeea ea, tacerea il cuprinsese si pe Adur.
- Vreau sa stii ca prima haina funtionala o sa fie special pentru tine, Jaraia! La auzil numelui ei parca cineva a tras-o de mana, analizand ce a auzit zambi fugar si raspunse:
- Nu este nevoie sa imi faci mie, mai bine fa pentru cei care conteaza cel mai mult.
- Dar pentru mine tu esti cea mai importanta persoana si conteaza foarte mult sanatatea ta, nu as vrea sa patesti ceva.
- Adur, am mai vorbit despre asta – sentimentul de neliniste surprinse iar – imi esti un foarte bun prieten, imi placi dar …
- Dar nu sunt ceea ce cauti, stiu asta – fortand un zambet spuse – totusi nu ma poate opri nimic sa nu sper ca intr-o zi totul se va schimba. Exact cum s-a schimbat si materialul acesta, am adaugat un mic ingredient in formula si s-a schimbat radical.
- Vezi ca eu nu sunt un experiment de-al tau. Raspunse ea razand si amenintandu-l cu lingura aburinda. Ai grija ce aduci in preajma mea sa nu aibe rezultatul opus. Amandoi incepura sa rada.
Afara se intuneca din ce in ce mai mult si mult prea devreme pentru ora amiezii, Adur se apropie de pervaz sa vada mai bine, fiind asa de emotionat nu observase pana atunci nici o schimbare.
- Se pare ca o sa fie o noapte lunga si agitata, se pare ca vine o furtuna groaznica, ar fi mai bine sa ma duc sa anunt agricultorii sa ia masurile necesare, daca nu au fost deja anuntati.
- Ai grija ce faci, sa nu pierzi timpul gura casca pe drum, stii ca se poate inrautati vremeea aproape instant – spuse ea ingrijoarata si acest lucru se simtea in vocea ei.
- O sa am mare grija, nu o sa te las singura niciodata, promit asta. Ea simti iar ca o trec fiorii in clipa in care Adur trecu prin spatele ei o lua in brate o stranse. Mirosi adanc sa isi umple plamanii cu mirosul ei minunat, ii dadu drumul, o saruta pe obraz si pleca spre usa.
- Adur… spuse ea
- Da?! Se opri brusc ca lovit de traznet si privirile lor se intersectara
- Ai grija, nu face nimic prostesc, te rog. Un zambet divin se asternu pe chipul ei sau asa il vazu el si emotionat, cu ochii plini de fericire ii arunca inapoi un zambet larg si dadu din cap.
Usa se inchise si singurul lucru care se mai auzea era clocotul apei. O senzatie de singuratate o cuprinse si se uita pe geam sa vada incotro merge. Aparu si el imediat si se indrepta spre sere, mentinandu-si ca si inainte postura dreapta. “Ce se intampla cu mine, parca s-a schimbat ceva in el, sau mai degraba in mine...” cu tamplele in palme incerca sa scuture aceste ganduri si se intoarse la ale ei, dar mintea ei zbura spre alte locuri.

Click pentru continuare

Test de pe mobil.

2011-11-20T20:04:00.001+02:00

Ia sa vedem daca merge

Published with Blogger-droid v2.0.1

Primele desene pe tableta

2011-11-20T00:39:00.000+02:00

Sunt mai vechi putin dar inca imi amintesc cand le-am desenat.

Alex, Daisy si Sinem

2011-11-18T21:28:00.000+02:00

Dupa putin efort am reusit sa creez niste efecte pe papagal si pe pisica... imi cam pare rau de cobai dar promit ca pe viitor ii fac mai frumosi.

Cu nepoata a fost o alta poveste, nu stiam ce sa editez si am dat peste o poza minunata cu ea :)

Cateva poze

2011-11-15T10:06:00.000+02:00

Am fost sambata asta prin parcul IOR si daca tot aveam aparatul la mine am zis sa incerc niste fotografii. Dupa ce am ajuns acasa am incercat cateva efecte in PShop CS5.

Red Bull iti da aripi...

2011-10-31T11:53:00.000+02:00

... ca ale lui Icar ... poti sa mori de la aceste aripi.

Se vinde in toate magazinele din tara . Se gaseste oriunde, este la moda , oricine poate sa-l cumpere, sa-l guste, fie si numai din curiozitate. ... dar poate fi mortal .
RED BULL a fost creat pentru a stimula creierul si nu pentru a fi consumat ca bautura inofensiva sau racoritoare.

RED BULL se comercializeaza la nivel mondial cu sloganul: '' Mareste rezistenta fízica, imbunatateste capacitatea de concentrare si viteza de reactie, da energie si o stare de spirit mai buna. Toate acestea se presupune ca exista intr-o cutiuta de RED BULL, bautura energizanta a mileniului, (dupa cum spun propietarii) .

RED BULL se vinde in aproape o suta de tari.
Marca Taurului Rosu are ca principali consumatori tineri si sportivi, doua segmente atractive care au fost captivate de stimulent.

ISTORIA:

Bautura a fost creata de Dietrich Mateschitz, un producator austriac , care a descoperit-o in timpul unei calatorii de afaceri la HONG KONG , unde se intalnea cu un fabricant de periute de dinti .
Lichidul - bazat pe o formula ce contine cafeina si taurina - facea furori in orasul respectiv; atunci s-a gandit ca ar putea aduce produsul in Europa, unde nu era inca nici cunoscut, nici inregistrat, si se putea astfel erija in producator.

ADEVARUL DESPRE BAUTURA ESTE ALTUL!
IN FRANTA SI DANEMARCA a fost interzisa bautura mortala, datorita componentelor sale de vitamine amestecate cu GLUCURONOLACTONA.
GLUCURONOLACTONA este un produs chimic de inalta periculozitate, folosit de catre Departamentul de Aparare din Statele Unite in anii 60 pentru stimularea moralului trupelor cantonate in VIETNAM, si actiona ca un drog halucinogen care calma stressul de razboi. Totusi efectele sale in organism au fost devastatoare si a fost intrerupt datorita numarului mare de cazuri de migrene ,tumori cerebrale si boli ale ficatului manifestate la soldatii care au consumat asa ceva.

In plus, pe cutia de RED BULL se poate citi continutul:
GLUCURONOLACTONA, catalogata intre madicamente ca un stimulent.

Ce NU SPUNE cutia de RED BULL, sunt consecintele consumului, care ar obliga la o serie de AVERTIZARI:
1. ESTE PERICULOS SA-L BEI CHIAR DACA DUPA ACEEA NU FACI EXERCITII FIZICE, pentru ca prin functia sa energizanta accelereaza ritmul cardíac si iti poate provoca un INFARCT FULGERATOR.
2. Esti in pericol de a suferi o HEMORAGIE CEREBRALA, pentru ca RED BULL contine compusi care diluati in sange fac inima sa pompeze mai putin, si faci efort fizic simtindu-te mai putin epuizat.

3. Este interzisa combinarea RED BULL cu alcool, pentru ca amestecul se transforma intr-o 'bomba mortala' care ATACA DIRECT FICATUL, distrugand anumite zone care nu se mai refac niciodata.
4. Una dintre componentele principale ale RED BULL-ului este vitamina B12, utilizata in medicina pentru recuperarea pacientilor intrati in coma alcoolica.
Astefel consumul energizantului produce hipertensiune si o stare de excitabilitate, ca si cum ai fi in stare de ebrietate, fara a fi baut alcool .

5. Consumul frecvent de RED BULL duce la aparitia unei serii de afectiuni nervoase si neuronale ireversibile (nu se pot recupera).

CONCLUZIE: Este o bautura ce ar trebui interzisa in toata lumea. Venezuela , Republica Dominicana, Puerto Rico si alte tari din Caraibe avertizeaza celelalte natiuni ca, amestecul acestui lichid cu alcool creaza o bomba cu ceas pentru corpul omenesc.

Fiind o problema de SANATATE PUBLICA, ar fi bine sa va avertizati fii si fiicele, prietenii si cunostintele.

Prima slujba

2011-10-31T11:47:00.001+02:00

Tânarul preot (catolic-ov) trebuia sa tina prima lui slujba, drept pentru care era extrem de emotionat, chiar simtea panica. Atunci, superiorul lui, Episcopul, vazandu-l atat de stresat, l-a sfatuit ca inainte sa se urce in amvon pentru predica, sa puna un paharel de vodca in paharul cu apa, ca sa se relaxeze si sa aiba curaj. Preotului i-a mers nemaipomenit in prima lui slujba, dar cind a ajuns acasa a gasit pe masa o mica scrisoare din partea Episcopului in care zicea:

"Draga Parinte, Fiule,

Ma bucur foarte mult ca ti-a mers atit de bine in prima ta slujba si ca ai tinut cont de sfatul pe care ti l-am dat, dar trebuie sa-ti fac anumite observatii:

1. Din acel pahar cu apa trebuie sa iei mici sorbituri, nu sa-l dai pe gat dintr-o data.

2. In acel pahar cu apa nu se pune nici gheata, nici felii de lamaie. In plus, eu ti-am spus sa pui putina vodca in paharul cu apa, nu invers…

3. Nu se foloseste Biblia ca suport pentru pahar.

4. Nu poti sa te stergi la gura cu sutana.

5. Poruncile lui Dumnezeu sunt 10 nu 12.

6. Iar apostolii sunt 12 nu 10.

7. Cand vorbesti despre cruce nu poti sa spui ca e acel T mare de deasupra altarului.
8. Cand vorbesti despre Iisus si apostoli, nu poti spune ca e "Fiul si banda lui".

9. David l-a invins pe Goliat cu o prastie si o piatra, nu poti sa spui ca "i-a zburat curul cu dinamita"…

10. Cand vorbesti despre Iuda, nu poti sa-l numesti "bulangiu".

11. Tatal, Fiul si Sfantul Duh nu sunt Batranul, Juniorul si Stafia…

12. Nu e frumos sa-l numesti pe Papa – "Nasul".

13. Faraonul i-a trimis pe evrei in pribegie, nu in p…a ma-sii.

14. Eva i-a dat lui Adam un mar, nu i-a cedat…

15. Magdalena a fost o pacatoasa nu o curva.

16. Initiativa de a invita publicul sa aplaude a fost buna, dar a fost exagerat sa-l inviti sa danseze Macarena, sa faca trenuletul si sa o inviti pe Sora Daniela sa faca striptease.

17. Apa sfintita se foloseste pentru a binecuvinta, nu pentru a-ti racori ceafa.

18. "Casuta" aia este confesionalul, nu toaleta.

19. Pasticul se distribuie crestinilor fara Nutella.

20. Cel de pe cruce era Iisus Hristos si nu Che Guevara.

21. Pacatosii, cand mor, se duc in Infern, nu in aia ma-sii.

22. Vezi sa ai mereu chilotii pe tine si, cind e cald, evita sa-ti faci aer cu sutana.

23. Iti amintesc ca slujba trebuie sa dureze circa 1 ora si nu doua reprize de 45 de minute fiecare, iar cel care era asezat langa tine si pe care l-ai numit "travestit cu fusta rosie" eram eu… In rest a fost bine".

Bancuri adunate 6

2011-10-31T11:45:00.000+02:00

Un tip beat crita suna la interfonul unui bloc:
-E acasa sotu’?
-Da! la celalalt capat al firului.
Suna la alt nr:
-E acasa sotu’?
...-Da!
Tot asa, pana una zice ca nu-i acasa. Betivul: Coboara atunci sa vezi daca-s io!

Ion si Gheorghe la pescuit. La un moment dat Ion prinde o broasca testoasa. Broasca il implora pe Ion sa-i dea drumul, ca-i da in schimb 3 oua care ii vor indeplini cate o dorinta de cate ori va sparge cate un ou. Ion accepta, cu conditia sa primeasca si Gheorghe 3 oua, ca doar sunt prieteni.
Testoasa accepta, cei doi primesc cate 3 oua fiecare.
Bucurosi nevoie mare, se despart, dandu-si intalnire peste exact un an in acelasi loc in care s-au despartit, pentru a vedea cum li s-a schimbat viata in bine dupa aceasta fericita intamplare.
Dupa un an apare Ion cu o limuzina, imbracat intr-un costum Armani, cu un lant gros la gat pe care scrie "Jonny the best", musculos; ce mai, arata traznet. Gheorghe, ca vai de el, imbracat in itari, ca tot omul sarac si amarat.
Ion:
− Pai bine, Gheorghe, eu am ajuns acasa, am spart un ou si mi-am dorit sa am un oras in SUA care sa fie numai al meu. Apoi am mai spart un ou si mi-am luat nevasta pe Miss Univers. Al treilea ou l-am spart pentru a arata asa cum arat. Tu cum de nu te-ai schimbat deloc, ba parca arati mai amarat decat inainte?
− Apai, mai Ioane , sti tu, cu necazurile vietii....
− Dar cu oule ce-ai facut? Nu le-ai folosit?
− Pai sa vezi: ajung acasa, cand sa intru ma impiedic de prag si sparg un ou. Fara sa vreau, am injurat " Mii de p...le", sti tu, asa cum injur eu de obicei. Nu ma dezmeticesc bine, si in toata casa mea era plin de p...le: pe pat, pe masa, peste tot. A fost musai sa sparg al doilea ou si sa-mi doresc sa dispara toate p....lele din casa, ca nu era chip altfel.
− Pai bine, si ti-a mai ramas un ou...
− Mda, dar a trebuit sa-l sparg sa vina p..la mea inapoi..

Un tip si-o tipa la cinematograf, în ultimul rând, filmul prost, întuneric, se giugiuleau. La un moment dat, tipul se încalzeste rau. Începe s-o întrebe pe gagica:
- Ia spune, ma, ai cui sunt ochii astia frumosi?
- Ai tai, draga, stii foarte bine…
- Da’ gura asta asta rosie, plina, senzuala, a cui e?
- A ta, draga, stii foarte bine, da’ lasa asta acuma, suntem la film, ne aude lumea…
Tipul nu se lasa, ca-l luase flama… Îi baga o mâna sub tricou.
- Da’ sânii astia meseriasi, rotunzi, tari, ia spune, ai cui sunt?
- Ai tai, da’ taci dracului din gura, termina acuma, ne aude lumea. Mergem pe urma acasa si facem ce vrei tu, acuma potoleste-te!
Tipul, nimic, tot mai excitat. Îi baga mâna sub fusta…
- Da’ pi*da asta a cui e?
Tipa, atinsa la punctul sensibil, ce dracu’ sa mai zica?
- A cui e pi*da asta? Spune?
Tipa, nimic…
- Pi*da asta a cui e? Vreau sa stiu!
La care o voce din sala:
- Aprindeti, dom’le, lumina, ca a gasit unul o pi*da si nu stie a cui e !

-Cum reusiti ca la varsta asta sa fiti un cuplu atat de perfect si va intelegeti atat de bine?
El:
- Pai sa vedeti, secretul unei casnicii nu e iubirea ci regulile. Noi avem reguli peste tot, reguli pe care le respectam de o viata. De exemplu la baie , folosim intotdeauna aceleasi prosoape impreuna dar avem unul pe care scrie C de la cap si altul pe care scrie F de la fund.
Ea:
- Ceeeeee?!!!!! Intotdeauna am crezut ca C vine de la cur si F de la fatza!

Radio Erevan :
Intrebare: Cum trebuie sa fie o femeie serioasa?
Raspuns: Femeia serioasa trebuie sa aiba sot si amant.
Intrebare: Credeam ca aia e o femeie adultera.
Raspuns: Femeia adultera are sot si mai multi amanti.
Intrebare: Credeam ca aia e o femeie usoara.
Raspuns: Femeia usoara are doar amanti.
Intrebare: Credeam ca aia e o femeie pierduta.
Raspuns: Femeia pierduta n-are nici sot, nici amant.
Intrebare: Credeam ca aia e o femeie singura.
Raspuns: Femeia singura e aia care are numai sot...

Tipuri de rugaciuni

2011-10-31T11:43:00.001+02:00

RUGACIUNEA UNEI FEMEI

Doamne, acuma, inainte de a merge la culcare, ma rog cu multa credinta, sa-mi daruiesti un barbat frumos, inteligent, puternic, dragastos si supus. Sa fie compozitor, poet, sa aiba mult umor, din
acela pe care eu il inteleg. Sa-i placa familia si prietenii mei si nu
fotbalul.
Sa nu sforaie si sa urineze asezat, fara sa stropeasca prin
baie. Sa nu ma faca sa astept atunci cand spune ca ma va suna. Sa
ajunga la timp acasa, fara sa miroasa a sapun necunoscut.
Sa stiu mereu unde este, mai putin cand imi cumpara flori si cadouri,
sau sa-mi faca serenade. Sa-mi dea 3 ore sa ma aranjez atunci cand
spune ca vom iesi, sa lesine de emotie cand ma vede, sa danseze mai
bine decat Fred Astaire .
Sa aiba un serviciu foarte bine remunerat. Sa fie generos si
cand cheltuiesc banii sa nu se supere. Sa stie sa gateasca si sa-i
placa sa ajute la treburile casei. Sa-i placa sa ramana ore intregi ascultandu-ma. Sa gandeasca inainte de a vorbi si sa spuna adevarul, numai adevarul si nimic altceva decat adevarul.
Sa-mi tina scaunul cand ma asez la masa, sa-mi deschida portiera la masina si sa stie sa-mi faca masaj pe spate. Sa ma vada slaba mereu, mereu. Sa inteleaga durerile mele de cap si sa-mi aduca micul dejun la pat.
Da-mi Doamne un barbat fidel, dragastos, care sa ma iubeasca cu respect si cu pasiune, numai pentru mine si nu pentru marimea sanilor mei. Sa nu aiba ochi pentru nici o alta femeie si sa-mi spuna
mereu ce frumoasa ma vede si ce noroc a avut sa ma intalneasca.
Te rog Doamne, da-mi barbatul care ma va iubi pana la moarte !
A M I N.

RUGACIUNEA UNUI BARBAT

Doamne, te rog, daruieste-mi o blonda, surdo-muta si nimfomana, cu niste tzatze enorme si sa fie fiica unui distribuitor national de bere.
A M I N

Bancuri adunate 5

2011-10-31T10:02:00.001+02:00

GELOZIA
Un arab mergea pe strada. La un moment dat un tip striga:
- Ahmed... nevasta-ta te inseala!
Arabul se face rosu la fatza ... scoate cutitul si fuge catre casa. Pe drum, este calcat de o masina. In ambulanta, in drum spre spital, incepe sa reflecteze:
- Ar trebui sa ma calmez un pic.... intai si intai.... sunt burlac... in al doilea... nici nu ma cheama Ahmed ...

La bar
Un beat turta sta pe bordura in fata unui bar. Un strain il intreaba daca ii este rau sau daca nu se poate ridica. Beatul raspunde:
- Hei! Stii tu cine-s eu?
- Nu! Cine?
- Isus Cristos...si ti-o pot dovedi. Vino cu mine!
Intra in bar si strainul dupa el.
Barmanul il vede pe betiv si zice suparat:
- Isuse! Iar esti aici...

Termos
Un ardelean intr-un magazin ca sa cumpere un termos. Vanzatoarea ii arata unul:
- Uite bade, termosul asta e foarte bun: vara tine ceaiul rece, iar iarna il tine cald.
Ardeleanul se scarpina dupa ureche, nedumerit:
- Apai de, cucoana, daca zici ca-i bun, iaca l-oi lua. Da', lamureste-ma si pe mine: de unde dracu' stie termosu' asta cand ii vara si cand ii iarna?

Bula e vizitat de un vecin
- Auzi mai Bula , vrem sa tapetam camera de zi si e la fel de mare ca a ta. Tu cand ti-ai tapetat cate suluri ai cumparat?
- 20.
- Multumesc.
Dupa 2 saptamani se intalnesc:
- Auzi ma, tampitule, am cumparat 20 de suluri si 7 mi-au ramas in plus.
- Pai si mie...

Marire de salariu
Maria - servitoarea - cere doamnei o marire de salariu.
- Spune-mi, Maria , de ce sa-ti maresc salariul?
- Am 3 motive. Primul, este ca eu calc camasile mai bine decat dumneavoastra.
- Cine ti-a spus chestia asta?- Pai, domnu'!
- Al doilea motiv este ca eu gatesc mult mai bine decat duneavoastra!
- Cine ti-a spus prostia asta?- Pai, tot domnu'...
- Al 3-lea motiv este ca fac dragoste mai bine decat dumneavoastra!
- Si asta, tot domnul ti-a spus-o???
- Nu doamna! Asta mi-a spus-o gradinarul!...
Si uite asa, Mariei i s-a marit salariul...

Accident montan
Ion si Gheorghe pasc oile pe marginea unei prapastii fara fund. La un moment dat, Ion aluneca si cade in hau. Gheorghe, speriat, incepe sa-l strige:
- Ioaneeee ... baaa Ioaneee
... Dupa un timp se aude vocea lui Ion:
- Ceeee-i ma Gheooooo...?
- Ma Ioaneee ti-ai rupt vreun picior ?
- Nuuu maaa ...
- Ti-ai rupt vreo manaaaa ...?
- Nuuu mai Gheooo ...
- Da ceee-ai patiit ?
- Nimic ma Gheooo ... inca n-am ajuuuuns jos ...

Gaura
Gheorghe e internat in spital, la reanimare, cu mainile si picioarele rupte. Ion vine in vizita:
- Ma Gheo, ce-ai patit ma ?
-Apai ma Ioane, mergand eu pe un deal am vazut o gaura si am mers sa vad ce-i acolo...
- Si ...?
- Si am ajuns la ea si-am strigat: Uuuu !
- Si ...?
- Si din gaura s-a auzit: Uuuu !
- Si ...?
- Si am mai strigat odata: Uuuu !
- Si ...?
- Si din gaura s-a auzit iar: Uuuu !
- Si ...?
- Si ... m-a lovit trenul !

6 copii
Un cuplu la a 50-a aniversare a casatoriei.
Sotul ii spune sotiei:
- Draga mea, al saselea copil al nostru nu a semanat cu restul. Acum, dupa 50 de ani, as vrea sa stiu: a avut el un alt tata ?
Sotia se uita la el si marturiseste:
- Da, draga, ai dreptate, a avut un alt tata.
- Si poti sa-mi spui cine a fost ?
- Tu !

Arta fotografica
- Ma, Vasile? Tu ai poze cu nevasta-ta goala ?
- Nu, ma, n-am !
- Cumperi ?

Temperatura
Georgeasca la birou:
- Fetelor, aseara am pus mana pe testiculele lui barbatul meu, erau reci ca gheata...
A doua zi Ioneasca si ea:
- Fetelor si barbatul meu are testiculele reci ca gheata ...
A treia zi apare Vasileasca batuta mar, cu ochii vineti.
- Ce-ai patit draga ?
- Pai am pus si eu mana pe testiculele lui barbatul meu: erau fierbinti, fierbinti.
Atunci am zis:
- Draga ce testicule fierbinti ai, ale lui Georgescu si ale lui Ionescu sunt reci ca gheata ...

Pescuitul la copca
Iarna grea. Un pescar fanatic se duce la pescuit, desi era mult sub zero grade. Scoate tarnacopul, da o copca, dupa care-si arunca sculele in apa. Sta el ce sta si deodata aude o voce groasa din spate:
- Aici nu este peste!
Cand aude, pescarul isi extrage unditele si se muta mai incolo. Tot nu misca nimic. Dupa o vreme, aude iarasi vocea:
- Aici nu este peste!
Tipul, suparat, se muta din nou, sparge gheata si sade. Din nou, in spatele lui, vocea:
- Aici nu vei gasi peste!
Enervat, pescarul se-ntoarce si graieste:
Da cine esti tu, ba, de-mi tot sperii norocul?
- Eu sunt directorul patinoarului!

Test de dragoste neconditionata
Incui nevasta si cainele in portbagajul masinii.
Dupa 2 ore deschizi portbagajul si vezi cine se bucura ca te vede...

Stewardesa către un călător:
- Doriţi cina?
- Ce pot să aleg?
- DA sau NU!

O blonda intra în aprozar:
- Buna ziua, aş dori nişte cartofi.
- De cât? întreabă vânzătoarea.
- Decât cartofi!

Preşedintele a promis că în curând drumurile noastre vor fi tot aşa cum sunt în Germania . În acest scop în Germania au fost trimise primele două sute de buldozere.

- Daţi-mi 1 litru de lapte de vaca! ceru o blonda.
- Nu încape in sticla dvs., e prea mica.
- Atunci daţi-mi 1 litru de lapte de oaie...

- Scumpule, trebuie sa cumperi nişte jaluzele, deoarece vecinul, care sta alături, poate vedea cum eu mă dezbrac.
- Nu te nelinişti! Daca te va vedea, singur isi va cumpăra jaluzele!

Vorbesc doua prietene:
- Eu si şotul ne certam in fiecare saptamana.
- La noi certurile sunt mai rare. Şotul aduce salariul doar o data pe luna.

Discutie intre doi soti:
- Iubitule ,de ce iesi pe balcon de fiecare data cand cant? - intreaba sotia.
- Ca sa vada vecinii ca nu te bat, - raspunde sotul.

La scoala profa intreaba:
- Cine a zis ca pamantul se invarte?
- Galileo Galilei
- Cand?
- Cand iesea de la carciuma...

Un politist pe malul unui lac ii zice unei tinere:
- Domnisoara, aici este interzisa baia!
- Dar de ce nu mi-ati spus asta inainte de a ma dezbraca?
- Pentru ca dezbracatul nu e interzis...

Doua blonde stau de vorba:
- Fata, mi-am luat si eu o perie de WC.
- Si cum e?
- Hartia igienica e mai buna.

O sotie insarcinata se trezeste in miez de noapte:
- Barbate, am mare pofta de melci!
Barbatul pleaca in parc, gaseste cativa melci pe care-i pune in buzunar si in drum spre casa se intalneste cu o fosta
iubita care il invita la ea acasa. Barbatul accepta, petrece noaptea la ea si isi ia seama dimineata ca a uitat de sotie. Ajunge acasa, scoate toti melcii din buzunar si ii aseaza in fata usii.
- Unde ai fost, nenorocitule?
- Hai, baieti, hai, ca mai aveti un pic....

Un tip se duce sa-si cumpere un papagal de la un magazin.
Intra el, se uita si vede un papagal frumos care avea legat de fiecare picior cate o sforicica. Mirat, il intreaba pe vanzator de ce are papagalul sforile legate de picioare.
- Daca trageti de sfoara de la piciorul drept, papagalul vorbeste in engleza, daca trageti de sfoara de la piciorul stang,
vorbeste in franceza, spuse vanzatorul.
- Vai, ce frumos.....si daca-l trag de amandoua deodata ce se intampla?
- O sa cad in cur, bai prostule, raspunse papagalul... !

Un tip cu amanta in pat... la un moment dat suna cineva la usa. Amanta, calma, ii spune sa fie linistit ca e sotul, dar rezolva ea! Se duce la usa deschide si spune:
- Aaa, Iubi! Ce bine ca ai venit... du si tu gunoiul!... si ii pune galeata de gunoi in mana. Sotul pleaca.
Amantul se imbraca si pleaca linistit si pe scari isi zice: 'Si frumoasa si desteapta...' Ajunge acasa, suna la usa, ii deschide sotia:
- Aaa, Iubi! Ce bine ca ai venit! Du si tu gunoiul!... Ia tipul galeata, coboara scarile si in sinea lui isi zice: 'Si urata si cu tupeu...'

Un cuplu casatorit de muuuuuulti ani, e-n pat, gata de culcare..
Dupa cateva clipe de liniste, sotia face o precizare :
Cand eram tineri .. adormeai tinandu-ma de mana..
Sotul bombane ceva si-o ia de mana.
Dupa alte cateva clipe, sotia ofteaza adanc si ridica o noua problema..
Da' ti-aduci aminte cum ma sarutai in fiecare seara cand ma lipeam asa de tine?
Sotul executa un sarut mecanic pe obraz si se culca la loc.
Linistea e sparta - fireste - din nou de glasul sotiei:
Dar ti-aduci aminte cum ma muscai de gat, iubire?
Sotul pufneste, se infurie, se dezveleste, se ridica din pat nervos..
Sotia, ingrijorata:
Eh, acum unde te duci?
"Unde draq sa ma duc? Sa-mi iau dintii din baie!"

Ultimul banc
Un ardelean vede într-o vitrină lucrarea lui Nicoale Ceauşescu, intitulată "The future of Romania ", şi zice încet:
- Iată o carte de actualitate!
- Cum aşa? se miră un trecător.
- Păi, nu ştii să citeşti? "Te futură, of, Românie!".
Gheo vine la Ion:

- Ioane, am doua vesti proaste, cum sa ti le zic?
- Combina-le!
- Nevasta-ta ne inseala!

Un somn sanatos nu numai prelungeste viata, dar si reduce ziua de lucru.

Intr-un magazin intra o doamna foarte grasa:
- As dori sa vad un costum de baie care mi-ar veni...
Vanzatorul: - Si eu ...

Se apropie un chelner cu o tava:
- Cafea? Ceai?
Clientul: - Cred ca, cafea.
Chelnerul: - Nu ati ghicit, ceai...

Viata e trista, in schimb salariul e hazliu.

Un tip se plange la serviciu ca din fereastra lui se vede camera in care se dezbraca fetele, din care cauza nu poate trai normal si lucra. Vine comisia, priveste pe fereastra si nu vede nimic. Ii spune tipului:
- Pai nu se vede nimic!
- Dar ia urcati pe dulap!

Trece un cortegiu funerar. Un trecator intreaba pe o blonda:
- Cine e mortul?
- Cred ca cel din sicriu….

Trei prieteni se lauda cu nevestele lor.
Primul: – Eu am o nevastaaaa, ca un fluture!!!
Al doilea: – Nevasta-mea e ca o caprioara!!!
Al treilea sta si se gandeste, la care dupa 2 minute zice: – Pai… nici a mea nu prea seamana a om!!!

O blonda ii povesteste prietenei sale:
- Ieri seara a venit seful meu la mine acasa, in vizita, si m-a violat!
- Si tu, tu nu te-ai aparat?
- N-am putut. Nu mi se uscase inca oja de pe unghii…

Culmea zgarceniei: Sa faci carti de vizita si sa nu le dai la altii.

Vine Ion acasa de la oras si zice catre Maria, hotarît:
- Marie, stinge lumina, trage perdelele si în pat iute.
- Ma, Ioane, da’ mai am de lucru.
- Dac-am zis, am zis! Vede Maria ca n-are încotro, se conformeaza. Se pune si Ion în pat, trage plapuma peste ei si zice:
- No, acum Marie, sa-ti arat ce ceas cu fosfor mi-am cumparat.

Intrebare: Ce faci daca maine vine sfarsitul lumii?
Raspuns: Vii in Romania pentru ca noi suntem cu 100 de ani in urma!

Un arab intra in magazinul unui evreu si cere sutiene de culoare neagra.
Evreul, mirosind o afacere bună, îi spune că sutienele negre sunt rare, ca i-au ramas doar cateva si îi cere 40 euro pe bucata.
Arabul cumpără 6 bucăti, dar revine peste cateva zile si mai cere doua duzine. Evreul îi spune că marfa este din ce în ce mai rara si i le vinde cu 50 euro bucata.
Dupa o luna, arabul revine si cumpara toate sutienele ramase, platindu-le de data asta cu 60 de euro bucata.
Evreul, ros de curiozitate, îl întreba ce face cu atatea sutiene negre, la care arabul îi raspunde :
- Le tai în două si din jumatatile obtinute fac fesuri mici, negre, pe care le vand evreilor cu 100 euro bucata.

3 prieteni aveau un obicei, ca mereu sa mearga la vanatoare in weekend. Intr-o vineri, sotia unuia dintre ei ii zice ca weekend-ul asta nu il lasa sa
plece. Acesta ca sa nu inceapa un scandal ramane. Ceilalti 2 pleaca la cabana. Cand ajung il vad pe al treilea deja acolo:
− Cum de esti aici? Cum ti-ai convins sotia sa te lase sa vii?
− Pai eram acasa, stateam in fotoliul meu, cand vine sotia la mine imbracata doar in lenjerie intima, ma ia de brat, ma duce in dormitor, acolo numai
lumanari, petale pe pat, se pune in pat, imi zice sa o leg cu catuse de pat, o leg, si apoi imi zice sa fac ce vreau eu.
- Deci, iata-ma aici!

Niste moldoveni la jocurile olimpice.
Proba de caiac-canoe.Astia asezati langa mal. Trece echipajul de pe locul 1 ,moment in care moldovenii incep sa strige : Mu'ie ba!! Chizda matii!! etc.. Nici un raspuns. Trece echipajul de pe locul 2.Moldovenii iar: Sa va fu`tim ma!! M'uii!! Etc..nici un raspuns. Trece echipajul de pe locul 3.Moldovenii striga: M'uii ma! Chizda matii!! Echipajul de pe locul 3 riposteaza: Ba a matii ba!! La care moldovenii exclama extaziati: astia sunt!!! HAI ROMANIA!!!

Barbatii, la mare

Fac azi o baie rapida, pun ochelarii de inot pentru impresionarea audientei, dau puternic de 8 ori din brate, vad pe sub apa ceva umbre, ma ia panica si ma intorc. Ajunge sa mai dau de 4 ori din brate si ajung la apa mica. Pun picioarele pe nisip, imi zic ca-mi e de ajuns 1 minut si 24 de secunde de baie si e cazul sa ies la soare.
Dar stii prea bine, prietene cetitor, ca iesitul din apa nu se face oricum. Pe plaja-i lume multa, poate se uita cineva la tine. Daca tii cat de cat la imaginea ta, mai indrepti una-alta. Tragi de slip, sa aranjezi cucu subacvatic, bagi un pic mana prin par (cat mai ai) sa-l faci „sauvage”, ridici pieptul, sugi burta…
Apoi iesi pe tarm, calcand hotarat, pentru impresie. Privind undeva departe, nicaieri, tot pentru impresie. Dar stii ca macar 3 babe hodoroage tot se uita la tine. Poate una nici nu vede, nu conteaza. Ei bine eu am avut bafta sa ies taman langa 3 fatuci ce se bronzau pe ţiţisoare. M-am gandit ca bine am facut ca m-am primenit. Si am calcat mai hotarat, fara sa privesc spre ele. Bineinteles, doar la inceput....
Cand am ajuns cam la juma de metru de sezlongurile lor, le-am traznit o privire de, teoretic, trebuia sa le ingrop sub nisip. Ai tu habar, cetitorule, cum arata ochii mei verzi pe fata mea bronzata, cand ies din mare?! Nu, nu ai. Ei bine, fetisoarele au ramas incremenite. Ma priveau cu ochi mari, toate trei. Am trecut pe langa ele multumit de traznetul transmis, de impresia facuta.
Ajung langa propria sotie, zambind multumit de mine. Si propria sotie imi spune:
- Sterge-te pe fata, esti plin de muci.

Buna ziua D-le doctor
Buna ziua doamna, cu ce va pot fi de folos ?
Domnule doctor, din cand in cand imi apar doua pete verzi intre picioare, sus langa pasarica. Ce credeti ca ar putea fi ?
Doctorul o consulta, si o intreaba:
Aveti amant ?
Domnule doctor va rog...sunt casatorita !
Doamna! daca nu-mi spuneti adevarul nu va pot ajuta.
Da, bine, am un amant...
Si este tigan ?
Da
Atunci va rog sa-i spuneti ca cerceii din urechi nu sunt de aur...

Dupa o zi criminala, in care lui Mos Craciun toate i- au mers prost: i s-au imbolnavit 4 pitici de blenoragie, 3 reni au racit la cur, sania s-a rupt, a ramas fara bautura, a venit si soacra-sa in vizita...Seara, suna la usa un ingeras cu un brad imens de Craciun:
"Ce sa fac cu bradul Mosule? " intreaba ingerasul...
... si... de atunci exista traditia cu ingerasul infipt in varful bradului

Se duce un agent de poliţie la librărie şi cere vânzătoarei :
– Daţi-mi un caiet cu cerculeţe!
– Domnule nu există caiete cu cerculeţe, nu se fabrică aşa ceva, dacă doriţi avem cu pătrăţele, de matematică sau dictando, cu liniuţe.
–Nu, eu vreau cu cerculeţe...
Apare un inspector, şef al poliţistului, şi vânzătoarea îi explică păţania. Ofiţerul îl trimite pe subaltern la plimbare :
– Pleacă, dom’le, nu vezi că eşti tâmpit, cum naiba caiete cu cerculeţe, nu există aşa ceva... După care acesta îi cere vânzătoarei :
– Doamnă, vreau şi eu nişte cerneală pentru clasa a IV-a şi globul României...
– Cum naiba, domnule cerneală pentru clasa a IV-a şi ce glob al României visezi?
Noroc cu chestorul care apare şi, aflând tărăşenia, îi spune subalternului :
– Pleacă măi de aici că faci Poliţia de râs, nu vezi ca eşti tâmpit, cum naiba cerneală pentru clasa a IV-a şi globul României, când România a intrat în U.E....
Pleacă ofiţerul admonestat, iar fostul general zice :
– Vă rog să-mi daţi nişte plicuri rotunde că am de trimis nişte circulare către toate secţiile unde se află asemenea imbecili...

Itzik si Strul isi deschid cate o bacanie, vizavi unu' de altu'.
Itzik isi pune un afis in geam "ZAHAR - NUMAI 13 lei/kg".
Strul isi pune si el "ZAHAR - NUMAI 12,90 lei/kg".
A doua zi Itzik isi pune altu' "ZAHAR - NUMAI 12,50 lei/kg".
Itzik, super-exasperat, trece strada, intra la Strul in magazin si incepe sa tipe:
- Ba, daca o mai tinem mult asa, dam faliment. C-am ajuns sa vindem zaharu' cu 20% mai ieftin decat il cumparam!
Strul se uita calm la el si-i zice:
- Poate tu dai faliment! Ca eu n-am zahar...
La 9 barbati din 10 le plac femeile cu sani mari. Celui de-al 10-lea ii place de ceilalti 9.

Culmea lenii: sa te insori cu o tipa deja insarcinata.

Cum iti dai seama ca esti obez? Stai pe plaja, la soare, vin tipii de la GreenPeace si incearca sa te traga inapoi in mare.

A aloca bani pentru lupta impotriva coruptiei este acelasi lucru cu alocarea de vodca pentru combaterea alcoolismului.

O calugarita tinerica se duce la doctor:
- Doctore, nu pot scapa de sughit , ma chinuie de 5 zile!!!
Doctorul o consulta rapid si-i spune:
- Esti insarcinata !!!!!!!!
Calugarita se intoarce la manastire si comunica plangand verdictul.....
A doua zi stareta se adreseaza doctorului :
- De ce i-ati spus asta calugaritei noastre ?
- Am vrut sa o sperii si sa scape de sughit ...
- Cel care s-a speriat a fost episcopul, s-a aruncat din turn !!!

Duminica, la biserica, o femeie ii zice preotului plangand:
− Parinte, aseara sotul meu a murit fara lumanare!
− Dumnezeu sa il odihneasca in pace! Si a avut vreo ultima dorinta?
− Da, zice femeia, plangand si mai tare, a zis "Muiere, lasa pusca jos!"

- Alo, familia Popescu?
- Nu stiu, minca-ti-as, de-abia am intrat...

- Alcoolul ucide.
- Si ce? Apa te face nemuritor?

La un cabinet stomatologic particular, o doamna din lumea buna :
- Cum? 300 Ron pentru extractia unei masele? Doar pentru 5 minute de munca?
- Daca doriti, o extrag intr-o ora !

- Sunteţi ginecolog?
- Nu, dar aş putea arunca o privire

Erau doi reni. ( cei doi reni ai mosului). Unul era numai coaste şi celălalt era numai coarne. De aceea, pe unul îl chema Costel şi pe celălalt Cornel.

O femeie la vreo 30 de ani, după ce şi-a rezolvat treburile în capitala de judeţ, voia să ajungă acum acasă şi nu mai avea bani. Se apropie de un taximetrist şi îi spune:
- Uite, tre' s-ajung şi eu în Trescovenii de Sus, dar nu am bani... Cum ajungem acolo ne socotim noi.
- Bine, las' că ne socotim noi pe drum!, zice taximetristul.
După vreo oră, opreşte taximetristul pe un câmp, ia o pătură din portbagaj şi o aşterne pe lucernă. Femeia, îngrijorată, îi zice:
- Vai, dar nu pot să fac asta, sunt măritată, am acasă doi copii!
- Şi ce? Şi eu sunt însurat, am femeie, am copii, dar am şi 40 de iepuri de hrănit, aşa că taci şi rupe lucerna...

Bolnavul:
-Doctore, dupa operatia la amigdale ma doare rau de tot in spate, jos, spre mijloc...insuportabil !!!!!
-Eh, e normal, sa te doara putin - o vreme .... Ti-am scos un rinichi !!!!
-Mie ?????? , eu n-aveam probleme cu rinichii !!!!!
-Oh, stiu, dar aveam eu o obligatie....

O doamnă intră in farmacie şi îi cere farmacistului un flacon cu arsenic. Farmacistul intrigat întreabă:
- Doamnă, la ce vă trebuie arsenicul?
- Vreau să-l omor pe soţul meu!
- Doamnă, nu pot să vă vînd arsenic pentru acest motiv,îmi pare rău,
spune farmacistul.
Atunci doamna scotoceşte zgomotos în poşetă şi scoate o fotografie cu soţul ei care făcea dragoste cu soţia farmacistului.
Acesta se uită la fotografie şi spune:
- Ah, scuzaţi-mă, n-am ştiut că aveţi reţetă.....

La consultatie medicul ii spune pacientului:
-Nu-mi place deloc cum arati! Cred ca ai deja o grava afectiune pulmonara.
Cate tigari mai fumezi?
-10, cate mi-ati prescris ! Nici una mai mult ....
-Si inainte cate fumai?
-Inainte nu fumam deloc .........

Ultimul tip de salut atunci cind vorbesti la mobil:
"Buna seara tie si ascultatorilor nostri"

-De ce v-ati oprit la 3 copii?
-Am auzit ca fiecare al 4-lea copil nascut, e chinez...

Un individ a uns cu unt o felie de paine, dupa care a turnat niste dulceata. Din greseala, felia i-a cazut pe covorul cel nou, dar NU a cazut cu fata unsa in jos.
Mirat, individul i-a scris lui Murphy sa-l intrebe cum a fost posibil asa ceva.
Dupa cateva luni de experimente, Murphy i-a trimis individului concluzia:
“Felia a fost unsa gresit!”

Ion si Maria s-au dus la padure sa culeaga floricele. Pentru ca era foarte multa lume acolo, chiar asta au facut.
Un betiv acosteaza o femeie. La avansurile lui aceasta protesta indignata:
- Mai bine mi-o cos decat sa ma culc cu tine!
Omul nostru insista si, intr-un tarziu are castig de cauza. Dupa o noapte de sex, mahmur si epuizat, ii spuse femeii:
- De cusut nu ti-o coase, dar vreo doua pense nu i-ar strica!

Invatatoarea la scoala . . . preda copiilor despre numere :
- Copii , ce urmeaza dupa 69 ?
- Apa de gură. . . doamna invățaătoare. . .

- Ai urla dacă ţi-aş da acum chiloţii jos şi ţi-aş pune-o?
- Vai, aşa ceva încă n-am făcut!
- N-ai mai făcut sex?
- Nu! Niciodată n-am urlat.

O fecioara, in urma insistentelor unui tanar viguros, cedeaza. Vazand-o putin ingandurata, mama ei o intreaba ce s-a intamplat.
- Un barbat mi-a furat floarea.
Mama ei o duce la medic, care, dupa ce o examineaza, spune:
- Doamna…nu numai ca i-a furat floarea dar i-a spart si ghiveciul!

- Mamico , ce este ejacularea ?
- Draga mea, este acel moment cand barbatul isi pierde tot interesul pentru tine…!

La baia publică din Bruxelles, un ins se uită insistent la Tudy si îi spune:
- Eu cred ca tu te masturbezi!
Tudy se întoarce nervos si răspunde:
- Ce, mă, ce? Ce te interesează pe tine cu ce viteză mi-o spăl eu?

Doua blonde joaca golf si se distreaza de minune pina cind una dintre ele trimite mingea exact in mijlocul unui grup de barbati. Din nefericire, unul dintre ei cade ca secerat la pamint, zvircolindu-se de durere cu ambele miini intre picioare. Tipa fuge la el, isi cere mii de scuze si il roaga sa-i permita sa-l ajute pentru ca, intimplator, este asistenta medicala.
- Nu, multumesc, in citeva minute am sa-mi revin, sopteste barbatul, cu miinile tot intre picioare. Simtindu-se teribil de vinovata, femeia ii da miinile usor la o parte, ii desface cu mare grija fermoarul pantalonilor si incepe sa-l maseze in zona genitala.
– Va simtiti mai bine? il intreaba la un moment dat.
- Oohhhhh Daaaaaa, Oohhhhh Daaaaaa, Oohhhhh Daaaaaa, ……..mult mai bine, geme tipul. …..
…… dar degetele de la mina tot ma dor !

In paradis, Sf. Petru intimpina 10 femei moarte in aceeasi zi.
- Toate femeile care si-au inselat sotii, un pas inainte.
9 dintre cele 10 femei inainteaza cu un pas. În acel moment, Sf. Petru se intoarce catre Dumnezeu:
- Si cu surda ce facem?

Catre toti angajatii:
In urma implementarii noilor politici de personal in institutile publice s-a stabilit ca este necesara reducerea numarului de salariati cu 25%.
Persoanele disponibilizate vor fi selectate in urma unor analize riguroase.
Pentru efectuarea acestor analize, va solicitam sa treceti pe la Departamentul de Resurse Umane unde vi se vor recolta urmatoarele probe:
-10 ml de sange;
-20 g de scaun.
Dorim sa stabilim, prin analize specifice de laborator, daca aveti munca in sange sau daca va cacati pe ea.
CONDUCEREA

Un tip beat face pipi pe un stîlp. Vine o damă şi exclamă:
– Vai ce grosolănie…!
– Dar de lungime ce ziceţi? Hâc! spune beţivul…

Un hipiot se urcă în autobuz şi se aşează lângă o foarte frumoasă şi tânără măicuţă. La un moment dat o întreabă: Ce zici? Putem să facem sex?
„Nu”, răspunse ea, „sunt măritată cu Dumnezeu”. Şi, la următoarea staţie, se ridică şi coboară.
Şoferul de autobuz, care auzise discuţia, se întoarce către hipiot şi îi spune:
„Îţi pot spune cum să faci sex cu ea.”
„Da?”, întrebă hipiotul.
„Da”, răspunse şoferul de autobuz. „Ea se duce la cimitir în fiecare marţi noapte să se roage, deci te duci acolo îmbrăcat cu o mantie albă, îţi dai cu o cremă albă pe faţă şi zici că eşti Dumnezeu”.
Hipiotul se decide să încerce şi ajunge la cimitir aşa cum i-a sugerat şoferul de autobuz, în prima marţi noaptea.
„Sunt Dumnezeu” zise el măicuţei, ţinându-şi faţa acoperită. „Fă sex cu mine!”
Măicuţa îşi dă acordul fără întrebări, dar îl rugă că întrucât ţine la virginitatea ei să facă doar sex anal. „Dumnezeu” a fost de acord şi a trecut la treabă. După ce a terminat, el sări bucuros în sus, descoperindu-şi faţa:
„Ha-ha”, ţipă el. „Eu sunt hipiotul!”
„Ha-ha”, ţipă măicuţa. „Eu sunt şoferul de autobuz”.

Invatatoarea isi intreaba elevii ce le inspira o naframa alba fluturata in vant.
- Maria?
- O despartire trista pe peronul unei gari…
- Foarte bine, ai o fire sensibila… Ionut?
- In sfarsit pacea intr-un razboi sangeros…
- Da. Bula?
- Ce?
- Ce iti inspira tie o naframa alba fluturata in vant?
- Adica cum… inspira?
- Adica la ce te gandesti tu acuma daca eu ti-as flutura o naframa alba in vant.
- D-na invatatoare, io ma gandesc la pi*dă!
- Vai! Bula! Cum poti sa te gandesti la asa ceva cand flutura o naframa alba. Nu inteleg!
- Apoi d-na invatatoare mie puteti sa-mi fluturați și-un tramvai că eu tot la pi*dă mă gândesc!

Pacientul: Există vreo modalitate pentru o viaţă mai lungă?
Doctorul: Sa va casatoriti .
Pacientul: Ma ajuta ?
Doctorul: Nu, dar gândul de viaţă lungă nu va mai veni niciodata .

O fetita vede pe strada un catel care tocmai facea vrute si nevrute cu o catelusa si il intreaba pe tatal sau ce fac.
Tatal, jenat, ii raspunde:
-Catelusa nu vrea sa se duca acasa si cainele incearca sa o duca el acasa.
-Ahaa… e ca ieri cu mama, noroc ca se tinea bine de chiuvetă, altfel poștașul o ducea in mod sigur la poștă...

Un locotenent, după ce a băut aproape toată noaptea, n-a reuşit să se trezească dimineaţa. Sună telefonul. O voce plăcută de femeie:
- D-le locotenent, doriţi sex prin telefon?
- Bineînţeles!
- Va fac legătura cu comandantul unităţii.

O blonda vrea sa afle cum a apărut sindromul vacii nebune. Se duce și dă de un țăran.
Blonda: Cum a apărut sindromul vacii nebune, băi țărane?
Taranul: Iti dau un indiciu: “taurul f**e vaca o dată pe an”.
Blonda: Păi, și care e șparla?
Țăranul: Iti mai dau un indiciu: ”noi mulgem vacile de trei ori pe zi”.
…Blonda: Păi, tot nu inteleg ce treabă are asta cu sindromul …
Țăranul: Auzi, fă …..io dacă ma joc cu țățele tale de trei ori pe zi și te f*t o dată pe an, nu innebunești ?

Condamnatul este adus în camera de execuţie. Priveşte scaunul electric de care sunt legate tot felul de fire şi întreabă:
-Cum se cheamă drăcovenia asta?
Directorul închisorii îi răspunde:
-Nu-ţi bate capul cu întrebări, o să te punem imediat la curent…

- De ce au uraganele nume de femei?
- Pentru că vin umede şi sălbatice şi pleacă cu casa şi maşina.

Inventează americanii cel mai tare robot medical şi se duce Bulă să-l încerce.
- Ce vă doare?
- Mă doare-n cot!
- Sa-mi aduceţi o probă de urină.
Se duce Bulă acasă şi pune pe toată familia să facă în sticla, şi vine apoi din nou la robot care îi interpretează rezultatele analizelor:
- Soţia are sifilis, soacra dumneavoastră suferă de cataractă, iar dumneavoastră nu vă mai frecaţi în baie că e locul strâmt şi vă loviţi cu cotul de perete.

În noaptea nunţii:
- Totuşi, ai un “clopoţel” cam mic!
- Nu-i mic, dar nu-i obişnuit să bată în marile catedrale.

Ion şi Maria, seara târziu, stau la poartă singuri. Enervată că întârzie fie-sa, mama Măriei iese în prispa casei şi strigă:
- Mărie, mai lasă-l pe Ion odată și intră în casă!
Maria răspunde:
- Bine mamă, îl mai las o dată şi vin.

Bancuri adunate 4

2011-10-31T09:59:00.001+02:00

Un preot se despartea de parohia sa dupa multi ani de slujire. Pe langa masa de adio, enoriasii s-au gandit sa-i faca si un cadou. Ca peste tot, a fost invitat si un politician sa spuna cateva cuvinte si sa-i inmaneze cadoul. Dar ca toti politicienii, a intarziat, si atunci parintele s-a gandit sa umple timpul cu un discurs.
- Prima mea impresie despre parohia aceasta mi-am facut-o cu ocazia primei spovedanii. M-am gandit ca am fost trimis intr-un loc teribil deoarece primul care s-a spovedit mi-a marturisit ca furase un televizor, ca le-a furat banii parintilor, ca a mai furat si la locul de munca, pe langa faptul ca avea o aventura sexuala cu sotia sefului. In unele ocazii facea trafic si vanzare de droguri. Si la urma a zis ca i-a transmis o boala venerica sorei sale. Am ramas inmarmurit... stupefiat... si foarte speriat! Dar dupa aceea am cunoscut lume care nu semana deloc cu acest individ. Mai mult, pot sa spun ca a fost o parohie de oameni responsabili, cu valori morale, credinciosi, si ca am trait aici ani minunati!
In acest moment soseste politicianul, asa ca l-au chemat repede sa ia cuvantul. Dupa ce s-a scuzat pentru intarziere a inceput astfel:
- Niciodata n-am sa uit cand a venit parintele in parohie... De fapt, am avut onoarea sa fiu primul care s-a spovedit la el.
*************************************************************

Am fost ieri dimineata la restaurant si dintr-odata am realizat cu disperare nevoia de a elimina niste gaze.
Muzica era foarte tare, asa ca am potrivit gazele cu ritmul muzicii.
Dupa cateva melodii, am inceput sa ma simt mai bine. Mi-am terminat cafeaua, si am observat ca toata lumea se uita la mine...
Apoi mi-am amintit brusc ca ascultam muzica la iPod...

*************************************************************

Un tip se plimba prin Tel Aviv, cand vede in vitrina unui magazin un ceas expus.
Intra in magazin si spune:
- Buna ziua, as vrea sa cumpar ceasul acela.
- Stiti.. nu e de vanzare.. dar daca vreti, va putem face o circumcizie!
- Nu, multumesc... as vrea sa cumpar ceasul acela din vitrina.. e un ceas foarte frumos..
- V-am spus ca nu e de vanzare.. dar daca veniti cu un prieten, va facem 2 circumcizii la pret de una!
Tipul se enerveaza si izbucneste:
- Dar mai lasati-ma in pace cu circumciziile! Eu vreau ceasul!!
Vanzatorul ofteaza si spune:
- Stiti.. noi aici nu vindem ceasuri.. Aici facem circumcizii.
Tipul intreaba:
- Pai atunci de ce ati pus ceasul in vitrina?
Vanzatorul:
- Pai... ce era sa punem?!

*************************************************************

Un om bun ajunge in Rai. Isi primeste aripioarele, primeste un loc pe un norisor pufos, harfa in mina si incepe viata in Rai: toata ziua apa face pic-pic-pic, albinutele biz-biz-biz, pasarelele cip-cip-cip.
O zi, 2, 3, o saptamina, doua, o ...luna, 2, 3. Plictiseala! "Hai sa dau o raita pe-aici." Vede la avizier: "Sejur in Iad - 5 zile - 5.000 $".
Plateste pe loc, e suit in autocar si dupa o ora ajunge la poarta Iadului. Se deschid portile si apar 5 tipe supebe. Petrece omul 5 zile de vis, numai nebunii si distractii.
Dar se temina si omul se intoarce in Rai, pe norisorul lui pufos, apa pic-pic-pic, albinutele biz-biz-biz, pasarelele cip-cip-cip. O zi, doua, o saptamina, doua, trei, o luna. "Gata! Asa nu se mai poate. Ma duc sa-mi fac actele de transfer in Iad!"
Dupa o saptamina primeste actele, se suie in autocar si ajunge la portile Iadului. Se deschid portile si apar 5 tipi musculosi care il leaga si-l baga in cazanul fierbinte. Omul nu mai intelege nimic. Trece pe-acolo Satana si omul il intreaba cum cu o saptamina inainte a fost super si acum e groaznic, la care Satana ii raspunde:
"Asta-i diferenta dintre turist si emigrant!"

*************************************************************

Se întâlnesc doi olteni în Băileşti. Unul dintre ei câştigase un premiu care consta într-un safari în Africa . Ălălaltu', curios din fire, vroia să ştie ce făcuse ăsta acolo şi-l întreabă:
-Cum fu , vere, acolo ?
- Foarte frumos. Vegetaţie l...uxuriantă, animale feroce, căldură mare.
- Ce animale văzuşi pe-acolo?
- Văzui din alea care nu prea sunt pe la noi.
- Adică?
- Ete, văzui zebre.
- Zebre?
- Da, un animal, cum să-ţi spun eu, măgarul lu' nea Vasile îl ştii?
- Da.
- Cam ca el, da' un pic mai gras şi cu nişte dungi alb-negre pe el.
- Aha. Altceva?
- Văzui şi girafe.
- Girafe?
- Da, un animal, cum să-ţi spun eu, măgarul lu' nea Vasile îl ştii?
- Da.
- Cam ca el, da' un gât mai lung şi cu nişte dungi portocaliu-negre pe el.
- Aha. Altceva?
- Văzui şi hipopotami.
- Hipopotami?
- Da, un animal, cum să-ţi spun eu, măgarul lu' nea Vasile îl ştii?
- Da.
- Nu seamănă deloc cu el.

*************************************************************

Odata, eram cu nevasta-mea in pat si ma intrebam si eu, asa:
- O fi avut, n-o fi avut?
Pana la urma am zis sa intreb cu voce tare, nu numai in gand, dar mai pe ocolite si i-am zis:
- Auzi, cum se face ca nu stiu niciodata cand ai orgasm?
- Pai n-are rost sa te tot sun la serviciu si sa te deranjez pentru atata lucru ...

*************************************************************

Doi naufragiati intr-o barca in mijlocul oceanului.
Dupa cateva zile, gasesc plutind lampa lui Aladin.
Iese duhul si zice:
- Ba, baieti, io nu mai am putere decat pentru o dorinta ...
Unul din naufragiati, insetat, zice:
...- Transforma oceanul in bere rece!
Duhul se conformeaza.
Celalalt naufragiat zice:
- Boule! Acum trebuie sa ne pisam in barca ....

*************************************************************

Nevasta e ca matematica, pur şi simplu nu poate fi contrazisă.
*************************************************************

Vine Ion într-un suflet la Gheorghe:
- Repede, Gheorghe, că l-o tăiat pe Vasîle în spatele morii.
- Stai, Ioane, că sun acuşica la Poliţie de pe mobilu' meu.
- Ce-ai, mă, te-ai ţăcănit? Dă-mi nişte ziare, ceva, că n-are cu ce să se şteargă!

*************************************************************

Doi betivi facuti varza zac pe zapada. Deodata, se apropie un Saint-Bernard urias, cu un butoias de rom la gat.
- Ia uita-te, vine cel mai bun prieten al omului! - zice unul.
- Da, si ia uite ce caine mare il aduce !!!

*************************************************************

Incendiu la un bordel din Bucureşti.
Reprezentanţii Electrica spun că totul a pornit de la un scurt.

*************************************************************
Care este deosebirea între bărbat şi femeie?
Bărbatul aude cu o ureche, iar pe cealaltă iese totul; femeia aude cu ambele urechi, şi totul iese pe gură…

*************************************************************

Doi prieteni mor într-un accident de maşină. Unul merge în rai, iar celălalt în iad. Într-o zi, cel din rai se uită în jos şi-l vede pe cel din iad stînd cu o cutie de bere în mînă şi cu o blondă pe genunchi. Supărat, se duce la Dumnezeu: "Ce-i asta?! Cred că vreau să merg în iad; uite-te la prietenul meu de acolo!" Dumnezeu îi răspunde: "Uite-te mai bine: Cutia are o gaură în fund şi blonda n-are niciuna...

*************************************************************

Barbatul vine acasa:
- Iubito, am o problema...
- De cate ori sa-ti spun? Acum suntem casatoriti, nu mai vorbim la singular, ce e al meu e si al tau.
- Bine... secretara noastra a ramas insarcinata cu noi...

*************************************************************

O batranica la Pescarie:
- Domnu', e proaspat pestele?
- Pai, nu vedeti ca este viu, cum sa nu fie proaspat?!
- Bine, bine, maica, raspunde batrana, vie sunt si eu...

*************************************************************

Intr-o benzinarie, o blonda se uita derutata la pompe si murmura:
- 95?.. 98?.. 95!.. 98!..
Vazand-o pierduta, un angajat al benzinariei se aproprie si o intreaba
- Cu ce va pot ajuta?
Cu o raza de fericire in privire, blonda raspunde:
...- Benzina din 2011 n-aveti?

Bancuri adunate 3

2011-10-31T09:56:00.001+02:00

Radio Erevan raspunde ascultatorilor:

Un ascultător: Acum, in capitalism, mai poate fi actuală vechea deviză leninistă: "Invaţaţi ! Invaţaţi ! Invaţaţi !" ?
Radio Erevan : Da, dar în forma: "Inhăţaţi ! Inhaţaţi ! Inhăţaţi !
*
Un ascultător: Cine a inventat valsul ?
Radio Erevan : Bineînţeles că Lenin, prin istorica sa lucrare: "Un pas înainte, doi paşi înapoi".
*
Un copil: Când e timpul cel mai potrivit pentru culegerea merelor ?
Radio Erevan : Când doarme paznicul.
*
Un ascultător: Cine a fost Cristofor Columb ?
Radio Erevan : Primul socialist: nu ştia unde merge, habar n-avea unde se află şi toate acestea pe banii contribuabililor.
*
Un ascultător: Ce este statistica ?
Radio Erevan : Este ceva asemănător costumului de baie: arată multe, dar ascunde esenţialul !
*
Un ascultător: Care a fost cel mai nefericit şi ghinionist om de pe Glob ?
Radio Erevan : Iuri Gagarin, pentru că după ce a înconjurat globul pământesc de şapte ori tot în URSS a căzut.
*
Un ascultător: De ce Adam şi Eva au trăit peste 800 de ani, iar astăzi omul nu trăieşte mai mult de 100 de ani ?
Radio Erevan : Deoarece, între timp, medicina a progresat foarte mult !
*
Un tânăr logodnic: Care poate fi cea mai mare decepţie a unui logodnic ?
Radio Erevan : Să ceară mâna fetei şi să primească piciorul tatălui.
*
Un ascultător: Ce poţi face când doctorul îţi interzice să te apropii de votcă ?
Radio Erevan : Bei votca de la distanţă, cu paiul.
*
Un grup de ascultători: De ce în China femeile merg în urma bărbatului, iar în America se intâmplă mai rar lucrul acesta ?
Radio Erevan: In China , când o femeie merge în urma soţului înseamnă că-l respectă. In SUA, când o femeie face acelaşi lucru, inseamnă că-l urmăreşte.
*
Un ascultător amărât din România: De ce trebuie să strângem cureaua în vremuri de tranziţie ?
Radio Erevan : De gât.
*
O tânără ascultătoare, nevinovată şi pudică: De ce multe fete se căsătoresc cu bătrâni care înnoată în bani ?
Radio Erevan : Fiindcă sunt foarte miloase ! Vor să-i salveze de la înec !
*
Un ascultător: Cum se trece de la capitailsm la socialism ? Şi, mai ales, cum se poate trece de la socialism la capitalism ?
Radio Erevan : De la capitalism la socialism se poate trece prin revoluţie; iar de la socialism la capitalism cel mai bine se poate trece prin agenţiile de turism.
*
Un ascultător: Prin ce a rămas celebru Războiul de 100 de ani ?
Radio Erevan : Prin faptul că atunci a apărut centura de castitate şi meseria de lăcătuş mecanic !
*
Un ascultător: Există vreo asemănare între istorie şi sutien ?
Radio Erevan : Desigur ! Una foarte mare ! Amandouă deformează realitatea !
*
Un ascultător: Cum se îmbracă eschimoşii ?
Radio Erevan : Repede !
*
Un ascultător: De ce romanele poliţiste sunt scrise, cu mici excepţii, numai de bărbaţi ?
Radio Erevan : Fiindcă femeile nu ştiu să păstreze un secret până la capăt.
*
Alt copil: Nene, ce face găina după ce a ouat ?
Radio Erevan : Publicitate !
*
Un ascultător: Există în viaţa unei femei 10 ani cu adevărat frumoşi ?
Radio Erevan : Absolut ! Cei dintre 28 şi 30 de ani.
*
O ascultătoare: Ce este un corp transparent ?
Radio Erevan : Ceva prin care se poate vedea. Exemplificăm: gaura cheii !
*
Un ascultător: Ce este un an lumină ?
Radio Erevan : Pe noi nu ne interesează, noi plătim consumul lunar.
*

Un alt copil: Cât poate trăi o cămilă fără să bea apă ?
Radio Erevan : Până moare.
*
Primul copil: Nene, de ce toate magazinele din Bucureşti au gratii la ferestre ?
Radio Erevan : Ca să se obişnuiască patronii cu puşcăria...
*
Un şofer din România: O Dacie 1300 poate lua o curbă de 90 de grade cu o viteză de 120 de kilometri pe oră ?
Radio Erevan : Bineînţeles că poate, dar numai o singură dată...
*
O bunicuţă: Nepoţelul meu are 11 ani. Pot să încep să-i fac educaţie sexuală ?
Radio Erevan : Puteţi, dacă vreţi să aflaţi noutăţi.
*
Un ascultător: Ce poate face o femeie cu soţul ei care se uită tot timpul după fuste ?
Radio Erevan : Vă sugerăm să-l trimiteţi într-o vacanţă în ...Scoţia.
*
Un ascultător: Câţi miliardari sunt în România ?
Radio Erevan : Nu stim, dar până să va raspundem au mai apărut câţiva.
*
Un tânăr ascultător: Azi mă însor. Puteţi să-mi daţi un sfat ?
Radio Erevan : Deja este prea târziu.

Bancuri adunate 2

2011-10-31T09:20:00.001+02:00

Cum sã-l dezvãt pe bãrbatu-meu sã vorbeascã în somn ?
- Lasã-l sã vorbeascã un pic ziua !

- Cum pãstrati armonia conjugalã ?
- Prin reciprocitate : Când sotia e nervoasã, eu tac. .. si invers : eu tac când sotia e nervoasã !

- Doctore, ati recomandat sotiei mele sã se ducã la bãi. E bolnavã ?
- Nu ! Dvs. aveti nevoie de liniste !

- Tatã, de ce bãrbatii de la noi nu au mai multe neveste ?
- Esti mic. Când vei creste, vei întelege de ce LEGEA ne apãrã !

Curajosul vine acasa beat la trei dimineata. Nevasta il asteapta la usa, cu matura in mana.
Curajosul o intreaba:
– Vrei sa maturi, sau vrei sa zbori undeva?

Neinfricatul ajunge beat acasa la trei dimineata. Duhneste a parfum si are camasa mazgalita cu ruj. Isi apuca sotia de fund si ii zice:
– Acum e randul tau.

Indraznetul vine acasa beat la trei dimineata. Sotia lui sta in pat, treaza.
Indraznetul apuca un scaun si il aseaza langa pat.
– Ce faci cu asta?, intreaba nevasta, infuriata la culme.
– Vreau sa stau in primul rand cand incepi circul.

El si ea in pat. Suna telefonul. Ea raspunde si vine inapoi.
- Cine a fost? - intreaba el.
- Sotul.
- Atunci plec.
- Stai linistit. A zis ca mai sta inca o ora, fiindca a iesit la o bere cu tine.

Doi scotieni pescuiesc intr-o barca.
Unul prinde un pestisor de aur.
- Daca imi dai drumul va indeplinesc o dorinta!
Zice unul repede:
- Transforma oceanul asta in bere!
Zis si facut, acesta ii da drumul pestisorului.
- Celalalt nervos spune:
- Ba ce prost esti, acum trebuie sa ne urinam in barca!!!

Ion si Gherghe se intalnesc pe ulitza satului;
Ion; -Ma Gheo am auzit ca ai luat bataie de la niste huligani in gara la Dej.
Gheo;-Meri ma d'aci,d'apai de unde Doamne iarta-ma ai auzit asemenea prostie?
Ion: -No,apai ase am auzit.Da zici ca n-ai luat bataie?
Gheo;-Ba da ma am luat,d'apai aia-i gara?
------------------------------------------------------------------------------------------------
Ion si Gheo intra in crasma se aseaza la o masa si comanda cate un detz.
La un moment dat unu se ridica de la o alta masa,vine la masa lor si ii fute lui Gheo o palma.Gheo se uita la el si-l intreaba calm;
-Ma,asta o fo in serios ori in gluma?
-In serios-zice tipul.
-No ase ca mie nu-mi plac glume de astea-zice Gheo.
------------------------------------------------------------------------------------------------
Un ardelean si un oltean in tren.Ardeleanu il serveste cu o palinca pe oltean,la care asta zice:
-Mai nene sa sti ca si eu am facut anu asta o palinca super,de 38 de grade.
La care ardeleanu:
-Ma fecior,d'apai aia-i febra nu palinca.
------------------------------------------------------------------------------------------------
Vine puradelu acasa de la scoala foarte fericit.Tiganu cand il vede il intreaba:
-Ha ce esti asa bucuros mo?
-Apoi ma teteo azi la scoala cand ne-o pus invatatoarea o intrebare numa eu am stiut sa raspund din toata clasa.
-Du-te mo dasteptu lu tetea,da ce-o intrebat invatatoarea?
-Ca cine s-o beshit.
------------------------------------------------------------------------------------------------
O familie de tigani cu 12 copii; intr-o zi moare unu din puradei.
Preotul tine slujba ca la orice crestin si ajunge la pasajul:"...si du-l Doamne in loc cu pace,loc luminat,loc cu verdeata..."
La care tiganu:
-Apai dom' parinte, nu l-ai putea trimite intr-un loc cu carne ca asta de verdeata o murit.
------------------------------------------------------------------------------------------------
Ion si Gheo cu oile la pascut.Stau ei vreo 6 ore fara sa zica nici unu nimic.La un moment dat Ion zice:
I;-Ma Gheo tu nu te plictisesti?
G;-Ba da ma Ioane.
I;-Pai hai sa zicem ceva.
G;-Pai ce sa zicem?
I;-Hai sa zicem ghicitori-
G;-No bine ma,zi tu primu.
I;-Ma Gheo,ce e mic si negru?
G;-Ma Ioane d'apai ii mic mic?
I;-Mic doara.
G;-Micut,micut de tot?
I;-Micut,micut de tot,no.
G;-Micut, micut de nici nu-l vezi?
I;-Micut,micut de nici nu pre il vezi.
G;-Tulai Doamne,doara no fi acidul dezoxiribonucleic,ma?
------------------------------------------------------------------------------------------------
Se intalneste Ion cu Gheo.
I;-Ma Gheo aseara aproape ca l-am vazut pe tata'tau.
G;-Doamne feri, d'apai ce vorba-i asta ma Ioane? Ori l-ai vazut ori nu l-ai vazut, cum ii asta ca aproape ca l-ai vazut?
I;-Pai ma, tata'tau nu lucra in gara la Dej?
G;-Ba da.
I;-Si in echipa lui nu au salopete de alea galbene cu numere pe ele?
G;-Ba da.
I;-Si tata'tau nu are numaru 55?
G;-Ba da.
I;-No,apai d'aia zic, io l-am vazut `pe ala cu numaru 54.
------------------------------------------------------------------------------------------------
Ion si Gheo stateau de vorba.
G;-Ma Ioane eu tot vad la TV si ascult la radio de bursa,ce Dumnezeu e aceea bursa?
I;-Pai ma Gheo e cam greu de explicat da uite iti dau un exemplu.Tu iti cumperi o gaina care iti face niste oua.Din ouale alea ies alte gaini care si alea fac oua.Si din oule alea ies alte gaini care si ele fac oua.Si tot ase pana la un moment dat tu ai cateva sute de gaini. No si-atunci numa vine o apa mare si involburata si iti ia toate gainile si le ineaca. S'apai atunci tu imediat te gandesti..."futu-i mama masi de afacere, ratze trebuia sa cumpar.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Suna Ion la o linie erotica si ii raspinde o tipa numa miere:
-Sunt aici iubitule,numai pentru tine,spune-mi ce vrei sa fac?-fac orice pentru tine iubitule.
La care Ion zice:
-Apai atunci inchide si suna-ma tu.
------------------------------------------------------------------------------------------------
Ion si Gheo trecuti bine de 80 de ani stateau in fata casei pe bancuta si povesteau.La un moment dat il intreaba Ion pe Gheo:
-Ma da cu sanatatea cum mai stai?
-Bine,zice Gheo,am avut numa niste probleme de memorie da am gasit un doctor tare bun si m-o tratat.
-Apai ma Gheo,zi si mie cum il cheama pe doctoru cela ca si eu am probleme cu memoria.
-Pai il cheamaaaa...stai asa...cum Dumnezeu il cheama...numa un pic ca iti zic amu...aaaa,apai cum se numeste floarea aia micuta cu mijlocu galben si cu petale albe?
-Apai aia-i margareta ma Gheo.
-No ase ca bine zici...Margaretoooooo,cum il cheama pe doctoru ala?
------------------------------------------------------------------------------------------------
Patru insi unu de 30,unu de 40,unu de 50 si unu 60 de ani se duc la pescuit.La un momenta dat pe malul celalalt al raului apar patru gagici superbe care se dezbraca si se intind la plaja.
Cel de 30 de ani:
-Baieti eu am ternminat cu pescuitul,ma duc la fete.Si sare in apa si inoat pe malul celalalt.
Cel de 40 de ani:
-Ma,daca as avea o barca mai ca m-as duce si eu pe malu celalalt la fete.
Cel de 50 de ani:
-Mai da oare nu or veni ele incoace?
Cel de 60 de ani:
-Da ce dracu va agitati atat mai,nu le vedeti si de aici?

Bancuri adunate 1

2011-10-31T09:17:00.000+02:00

Statistici corecte

Potrivit statisticilor, 90 români din 100 sunt de acord cu politica guvernamentală, zece - o dezaprobă.
Pe restul de 20 milioane, nimeni nu i-a întrebat niciodată...

Previziunea

Acum vreo 40 de ani, un om merge la o vrăjitoare să vadă ce îi rezervă viitorul. Se uită baba în bobi, aruncă şi în praf, se întunecă la faţă şi spune:
- Fiule, nu te supăra, dar trebuie să-ţi spun, din cauza ta mulţi români or sa moară de foame, alţii vor trăi prost, iar mulţi vor lua calea pribegiei...
Amărât, omul pleacă de la vrăjitoare. Mergând pe stradă, vede un copilaş în mijlocul străzii. Din spate venea un camion, iar copilul nu schiţa nici un gest. Se gândeşte că şi asa mulţi vor pătimi de pe urma sa, măcar un suflet să salveze. Sare în drum şi ia puştiul din stradă, exact când roţile uriaşe erau să-l facă praf. Ţinând strâns la piept copilul speriat, îl întreabă cum îl cheamă.
- Emil. Emil Boc, spune copilul printre lacrimi.

Băsescu la vrăjitoare

Băsescu merge să consulte o vrăjitoare.
Vrăjitoarea, foarte concentrată, închide ochii şi îi spune :
- Vă văd trecând pe un bulevard foarte mare, într-o maşină decapotabilă şi lumea strigând de bucurie. Băsescu zâmbeşte şi o întreabă:
- Deci mulţimea este fericită?
- Da, ca niciodată!
- Şi oamenii aleargă după maşină?
- Da, aleargă în jurul maşinii, ca nebunii. Poliţiei îi este foarte dificil să facă loc maşinii.
- Sunt şi oameni care poartă drapele?
- Da, drapele şi bannere cu cuvinte de speranţă pentru un viitor mai bun.
- Chiar aşa?
- Şi oamenii strigă, cântă?
- Da, oamenii strigă fraze de speranţă : Oh! De-acum încolo totul va fi mai bine!!! Poporul este în sărbătoare.
- Şi eu, eu cum reacţionez la toate astea?
- Nu pot să văd!
- Nu? De ce?
- Coşciugul este închis...

Cui să te rogi

O băbuţă se ruga fierbinte în genunchi, în fata crucii pe care era răstignit Iisus Hristos.
Preşedintele Băsescu o vede şi o întreabă de ce nu se roagă şi la preşedintele tării, că poate-i îndeplineşte ruga.
Femeia răspunde:
- M-aş ruga, maică, m-aş ruga... dacă l-aş vedea răstignit...

Diferenţa dintre politician si hoţ

Scriitorul brazilian Fernandes Millor a lansat o dezbatere publică cu tema:
"Care este diferenţa dintre politician şi hoţ?".
Un anume răspuns i-a sărit în mod special în ochi. "Diferenţa dintre un politician şi un hoţ este, că pe primul îl aleg eu, în timp ce al doilea mă alege el pe mine. Am nimerit-o?".
Iar replica lui Millor a fost:
"Stimate domn, sunteţi un geniu. Sunteţi singurul care a reuşit să gasească o diferenţă între cei doi".

Băsescu la psihiatru

Băsescu la psihiatru :
- Nu ştiu ce au cu mine toţi mogulii; mă acuză că mă cred Dumnezeu.
Bine, zice psihiatrul, să începem cu începutul.
- Păi la început am făcut Cerul si Pământul...

Depinde cum pui problema

Un ziarist este chemat în biroul şefului.
- Cum poţi să scrii că 75% dintre parlamentarii români sunt hoţi? zbiară şeful la el.
Modifică imediat articolul!
A doua zi, în ziar apare o ştire cu următorul titlu:
"25% din parlamentarii români sunt cinstiţi".

Cel mai slab ministru

La un interviu, Boc este întrebat:
- Care este cel mai slab ministru din acest cabinet?
- Ăăăăă, ăăăăă, .... nu ştiu să vă spun exact în acest moment, dar vă promit că voi verifica fişele medicale şi vă voi informa în cunostinţă de cauză!!!

Demisie

- De ce nu-şi dă Boc demisia?
- Fiindca el ştie numai să ia, nu să dea!!...

Ştire soc

Ştire şoc! Boc s-a sinucis!
L-au găsit spânzurat de un bonsai...

Meseria părinţilor

Diriginta îi roagă pe copii să-i spună cu ce se ocupă părinţii lor.
- Spune tu, Constantinescule!
- Tata este pompier. El stinge incendiile şi salvează vieţile oamenilor.
- Foarte frumos, e rândul tău, Oprescule.
- Tata este medic, el ne consultă şi ne prescrie medicamente atunci când suntem bolnavi.
- Minunat! Dar tatăl tău, Avramescule?
- Tata este dansator într-un club gay, dansează la bară, clienţii îi bagă bani la chiloţi, si dacă plătesc bine, tata şi-o pune cu ei în boscheţii de la intrare.
Oripilată de destăinuirile elevului, diriginta îi trimite pe copii în recreaţie, oprindu-l doar pe micuţul Avramescu.
- N-am ştiut că tatăl tău face asta, copile!
- Iertaţi-mă doamnă dirigintă, zice el cu ochii în lacrimi, v-am minţit, tata e consilierul lui Băsescu, da' mi-a fost ruşine să spun!

Fantezie III

2010-06-12T12:14:00.001+03:00

Povestea incepe aici

Un geamat ii scapa de pe buze, respiratia ii accelereaza, isi reintra in simtiri, si spre uimirea mea in loc sa ma indeparteze, ma trage, imi raspunde la sarutari, ma prinde cu mainile de cap si nu imi da drumu, ma mangaie pe cap. Cred ca este agatata intre vis si realitate. Cu mana dreapta o mangai pe sold, ma urc, ma joc putin pe abdomen, o gadil obraznic cu unghiile, raspunde prin indoiri suave. Urc usor cu mana, ii cuprind sanul in palma si il strang fara sa realizez, simt cum dintii ei se inclesteaza si pentru o secunda am crezut ca imi sfasie buza, dau drumu la san si prin minune am controlul buzelor. Durerea dispare usor sub analgezicul buzelor ei, cu toate acestea simt o placere nebuna si incep sa o strang iar de sani de data asta mai usor, imi place senzatia dar vreau sa plec intreg. La fel si ea reactioneaza proportional cu presiunea aplicata de mine, usor o ciupesc de sfarc si ea raspunde sugandu-mi buzele. Simt ca daca mi le despart de ale ei se trezeste si ma ia la rost, nici nu stiu de ce o sarut acum, de frica sau de placere, cred ca mai mult de placere. Cu toate acestea ma desfac din vraja ei, imi ridic capul cat sa am buzele libere, trag aer in piept cu putere si o sarut frenetic, apoi incep sa o sarut pe obraz, pe ureche, un parfum dulce ma ameteste dar nu ma pierd cu firea, ma joc putin cu urechea, o musc de ureche, cobor apoi pe gat. Simt cum ii bate sangele in vene, nu mai suport. Vreau sa o simt acolo in toata splendoarea ei, sa gust fiecare centimetru din aceasta faptura divina. "Daca asta este rai-ul vreau sa raman asa tot timpu!" imi spun si continui sa o mangai pe sani. Incet cobor cu sarutarile pe piept si ea geme de placere, nici eu nu mai pot rezista mult. Ma dezlipesc de ea si imi dau jos tricoul, ea trage de mine, ma vrea aproape, deschide ochii incet. Constieta pune stapanire pe ea, isi pune mainile pe fata.
-S-a intamplat ceva ? o intreb eu usor, vrei sa ma opesc.
-O nu, te rog, nu te opri, este mirific, si ma trage mai aproape de ea, o iau de la capat cu buzele, cobor mai repede, ajung pe piept, ii iau un san in mana si ii sarut sfarcul, ea isi desface capodul si ii simt pielea fina pe tot corpul meu, o senzatie placuta imi gadila pielea. Ma cuprinde cu picioarele si ma trage aproape de ea. Parca dansam, asa ne sincronizam, imi strecor o mana pe sub piciorul ei si ma imping mai jos, ajung la buric ma joc putin cu el, se incordeaza si ma strange, picioarele ei aproape sunt incolacite in jurul gatului, cu mainile ma preseaza de ea. Incet incet o ridic si trag de chiloti in jos, nu opune rezistenta, ma ajuta chiar. Dau sa ma ridic si ea ma cuprinde de mijloc si imi desface cureaua la pantaloni, se uita la mine insetata, se linge pe buze si imi desface primul nasture. Restul sar ca arsi din locul lor, zici ca sunt posedati. Usor ma dezbrac si ma intind langa ea, se joaca cu unghiile pe mainile mele, ma trec fiorii. La randul meu o sarut pe genunchi, ii ridic piciorul si ma strecor pe sub el. Trupurile noastre goale se contopesc si devenim unul singur, respiratia ei este din ce in ce mai adanca, mai grava, unduielile ei ma fac si pe mine sa ma sincronizez cu ea. Incet ma ridic spre buric cu limba, o sarut pe abdomen, ma uit in ochii ei si nu mai vad nici urma de nesiguranta, indoiala a parasit-o definitiv, este a mea complet si nimic nu mai poate sa o schimbe azi. O mangai pe coapse si tremura sub atingerea mea, imi place sa o sicanez, sanul ei drept pare suparat ca l-am ocolit mai devreme asa ca imi dedic putin timp si pentru el. Sfarcul obzraznic ramane ferm pe pozitii si ma invita sa il cuprind intre buze lucru pe care il fac cu pofta. Ma simt in largul meu si totul decurge natural, semnale invizibile trimise de ea ajung imi ajung in creier si stiu ce vrea, stiu ce doreste, acest lucru face ca inima sa-mi bata cu putere si chiar incerc sa gust fiecare particica din ea, sa nu existe un secret. Si doar ce am intalnit-o, era sa ma omoare si acum nu ma mai satur. Nu e nimic in neregula cu mine, ea e de vina, din cauza ei ma comport asa. Ceva ma zgarie pe spate, si culmea ... imi place. Se uita la mine si ma trage spre ea, ma saruta pe ochi, pe fata, pe gura, pe ureche; imi sopteste cu greu abtinandu-se sa nu tipe " Te vreau acum in mine, nu mai pot... aaaah" Si dorinta ei devine realitate, la fel ca ea nici eu nu mai rezist, ma asez cat mai bine si incet incet o patrund, isi pune mana la gura si lasa sa iasa un tipat subtire, ma sperie putin. Imi vine sa o patrund puternic dar o iau usor, incet, misc din solduri pe un rimt sustinut, cu picioarele ma prinde si ma trage spre ea. Ma las purtat de val si incep din ce in ce mai tare, incepe sa geme, si acest lucru ma da pe spate. Ma pun in genunchi si o intorc, parca mi-ar citi gandurile ca se pozitineaza si ea in genunchi, ma uit la fundul ei rotund si il mangai infocat, ii dau o palma usor si vad ca ii place. Ma aplec peste ea si o sarut pe gat, cu mana ii cuprind un san si il masez. Isi ridica fundul si il impinge in mine, patrund incet si ma innebuneste, este atat de clarvazatoare, are experienta categoric, si ma face asa de linistit de parca ne stim de o viata. Nu imi pot imagina ce ii trece prin minte acum, dar cu siguranta orice ar fi, are dreptate. Dintr-odata totul mi se pare perfect la ea, nu are nici un cusur, numai lucruri frumoase, perfecte. Sper sa nu ma indragostesc asa din senin ca nu e de bine, dar e asa frumoasa, ce forme ireale are, pielea ei are un gust special, parul ei miroase a un buchet de flori. Sa fie magie? Aberez, ma simt ametit, o sarut pe spate, cateva secunde ma opresc si apoi o mangai, pe fund, pe picioare, intre picioare. Geme, se incordeaza, mai ca imi inghite degetele ca o maniaca. parfumul nostru se amesteca si da nastere unei noi arome, aroma extazului. Trag aer adanc in piept si simt cum ma imbat iar ea, citindu-mi gandurile, face exact la fel. O prind de solduri si imi ghidez mainile pe spatele ei, cu unghiile ma joc usor de sus in jos pe coloana, parca o curenteaza miscarea. Stropul de rautate din mine iese la iveala si continui sa o innebunesc cu gesturile mele fara sens dar cu efect. Realizez ca daca planuiam asta si nu iesea asa.
Tensiunea creste, respiratia ii accelereaza, gafaie de placere, simt ca nu mai pot, in mintea mea are loc o explozie, incerc sa o controlez, nu mai am mult. Pana sa pot prelungi starea aceea divina o aud cum tipa si tremura toata, se misca ca un sarpe, ma panichez putin dar imi trece. Simt ca a terminat putin inaintea mea si surad, de data asta mi-am facut treaba pana la capat. Stam nemiscati unul langa celalalt, imbratisati, nu scoatem nici un cuvant, eu cel putin nu stiu cum sa incep discutia si cred ca si ea are aceeasi problema. Totul mi s-a parut ca a durat 5 minute dar a durat aproape o ora, nici nu stiu cum a trecut timpul. Ma ciupesc si realizez ca sunt treaz, nu e iluzie, nu e vis. Intr-un final imi iau inima-n dinti si imi dreg vocea:
- Ivone... zic eu cu vocea tremuranda si parca uit ce vroiam sa zic.
- Da Greig? zice ea pierduta in spatiu. S-a intamplat ceva ? si se intoarce spre mine, si ma priveste in ochi.
- Sper ca nu te-am speriat mai devreme, sti tu, cu memoria, dar acum sunt in regula, nu mai mai doare nici capul, de fapt ma simt grozav, mai bine nici nu m-am simtit. Razand se impinge in mine si spune:
- As putea spune si eu acelasi lucru dar ma mai gandesc, parca o vad cum zambeste pe sub chipul acoperit de parul ei. O mangai usor pe umar, il sarut, apoi ma duc pe gat, spre ureche, se intoarce spre mine si imi pune degetele peste buze. Din pacate trebuie sa continui de unde am ramas si ma refer acum la produsele vecinelor mele, cred ca sunt putin ingrijorate dupa zgmotele produse, ar fi culmea sa nu fie lipite toate de usa intrebandu-se ce s-a intamplat.
Se ridica si se inveli cu halatul si se indrepta usor pe usa.
- Ma duc sa fac un dus repede si trec la treaba, poti urma tu daca vrei, simte-te ca acasa.
- Nu te grabi, gasesc eu ce sa fac intre timp. Ma ridic pe-o rana si ma uit in jur, si incerc sa refac firul actiunii. Dar totul se termina prea repede. Ma intind si ma simt pentru prima data implinit, fericit pe deplin.
Stau asa fara sa ma gandesc la altceva decat la ea, timpul trece si ea apare in usa. Putin trista mi se pare, ma ridic sa o vad mai bine si vad ca e mai serioasa. S-a intamplat ceva probabil, sper sa nu fi fost eu de vina.
- Ce ai? intreb cu o voce mieroase de si eu raman surprins de cum a sunat. Sper ca nu regreti experienta, eu sigur nu o regret...
- O doamne nu, isi duce mana la frunte, nu esti tu de vina doar ca sti, nu stiu cum sa iti zic, isi cauta cuvintele cateva clipe si pocni usor din degete. Nu credeam ca se va intampla asta si in nici un caz ca voi gandi asa, sunt confuza, pentru ca nu stiu ce simt. Gesticula si se fataia de colo colo, era nervoasa.
- Ma duc sa fac si eu un dus, poate e ceva acolo ce ma va lumina ca pe tine.
Ma ridic sfios, imi iau hainele si acoperindu`mi goliciunea si dispar pe hol. In dus peretii erau aburiti, se simtea parfumul ei in aer, ca un drog pune stapanire pe gandurile mele. Ma bag in cabina, dau drumul la apa, ma spal, inconjurat de ganduri de reusita si altele de regret. Oare a fost bine ce am facut, nu am comis o greseala, s-a speriat? Tot felul de idei imi alergau prin minte, unele ca as fi procedat mai bine asa, sau asa, diverse scenarii. Observ ca ma incing iar si consider ca nu este momentul oportun. Dau drumu la apa rece mai mult si imi dispare orice indoiala. Este timpul sa ma fac disparut.
Termin dus-ul, ma sterg cu prosopul ei jumatate ud, ma imbrac, ies pe usa si acolo ma astepta ea:
- Nu vreau sa te sperii dar sa sti ca tot ce s-a intamplat a fost un accident si vreau sa imi promiti ca tot ce s-a intamplat in casa aceasta va ramane cu tine si nu cu tot cartierul. Nu vreau sa par o panarama, daca vrei bani sau ceva pentru tacerea ta voi face rost.
Ma uit la ea putin surprins si in acelasi timp revoltat:
- Ti-am zis ca nu sunt un profitor, si chiar ma deranjeaza aceste cuvinte. Iti promit ca ce am facut noi aici, va ramane cu mine pana cand voi primi dezlegare de la tine, asa ca stai linistita.
Ma strecor pe langa ea revoltat si ingandurat, mai ca ma suparam si nu stiu de ce. Nu stiu nimic despre ea si totusi parca stiu tot. Incerc sa imi mentin supararea dar nu reusesc, ma indrept spre ea, o mangai usor pe obraz, imi strecor mana prin parul ei, o mangai pe ureche ma apropii si ii soptesc:
- Iti promit! si o sarut dulce pe obraz.
Imi raspunde sarutarii cu un oftat si ridicandu-si privirea imi cuprinde buzele in ale ei. Ne sarutam si totul are alt sens, e o sarutare pasionala si totusi respingatoare. Simt cum ma vrea dar ma si indeparteaza, atunci pun eu piciorul in prag si spun:
- Ar fi mai bine sa plec, mi-a facut placere sa te ajut cu bagajele. Sper sa ne mai intalnim.
- Da, cum zici tu, incearca ea sa fie indiferenta si rece, sa ma goneasca din sufletul ei care e mai infantil ca mine. Poate ne mai vedem, cine stie.
Ma incalt pun mana pe clanta, ii arunc o privire sireata si deschid usa. Dupa usa era o femeie in varsta, care se facea ca s-a ratacit.
- Buna ziua! zic eu din holu Ivonei,dupa care ma intorc spre ingerul meu. Stimata domnisoara, data viitoare cand mai mergeti la cumparaturi va rog sa aveti grija cu ce va incaltati, cine stie poate va luxati piciorul mai rau.
- Aaaa, da multumesc de sfat si de ajutor, nu stia se pare de ce vorbesc asa, dar a sesizat pericolul imediat. Cu un aer aproape la fel de rece ca in primele clipe cand am cunoscut-o ma expedie. Nu a iesit dupa mine, a dat doar ziua buna vecinei si a asigurat-o ca o sa treca mai tarziu putin sa ii aduca produsele.
Ma retrag incet spre casa, pe o alee acum umbroasa, contempland la cele intamplate, "A fost vis sau a fost realitate?"

Fantezie II

2010-06-03T19:25:00.001+03:00

Continuare.
----------
Putin rusinata imi intinse un tricou aproape nou:

- Sper sa iti vina, poti sa il pastrezi linistit.
In timpul asta ma intorc cu spatele si imi cer iertare dar trebuie sa ma schimb, ea speriata putin a dat sa se intoarca cu spatele dar si-a revenit, zambind putin malefic ma si gandeam "Ce speriata, parca e de fapt invers, eu ma uit la ea cum se schimba si ma intorc, simpatica tipa".
- He he, nici o problema o sa il aduc inapoi, nu vreau sa raman dator la nimeni, eventual altii sa imi fie datori, asa da, imi convine.
- Gandesti ca mine, imi place asta, si o auzeam cum zambeste spre finalul cuvantului.

Ma uit pe mine deja eram lipicios, scame de pe prosop se lipisera de muschi,
- Sper ca nu sunt prea indiscret dar as putea sa ma spal ? Tare-mi e ca si tricoul asta o sa stea ca pe gard daca il pun acum.
- Vai dar cum sa nu, ma scuzi, unde-mi sunt manierele. Scuzi dezordinea dar nu am apucat sa fac curat. O lua inainte inchizand usa de la dormitor, aprinse lumina, eu incet in urma ei o masuram din priviri, imi faceam deja planuri, hormonii imi dansau pe creier pana acesta incet incet inceta sa mai functioneze.
Intr-un final ajung la baie, curat chiar foarte curat. Inchid usa si aud un usor oftat, de placere sau de nervi, inca nu stiu dar urmeaza sa descopar. In loc sa ma spal doar la bust, cu tupeu ma bag in dus, timp in care aveam o senzatie ciudata ca cineva ma priveste dar am zis ca incep sa aberez. In timpul acesta observ ca nu sunt produse prea multe produse in baie, strictul necesar, nu tu sapte crème, nu tu cinci balsamuri, scurt si la obiect, exact ce trebuie; pe langa asta nu sunt produse de ingrijire masculine, fara aftershave, spuma de ras, sampoane, deodorante, deduc ca e o femeie singura. “Sa-ti fie rusine daca te gandesti la ce ma gandesc eu” spun razand in oglinda. Ma sterg de apa, ma imbrac si deschid usa, pe perete statea razemata domnisoara, gata nu mai erau dubii, verigheta nu avea, incepusem sa analizez imprejurarile ca un tigru dupa prada.

-Ar trebui sa imi fie rusine, v-am deranjat in asa hal si nici macar nu m-am prezentat, numele meu este Greig. Dumneavoastra ?

-Incantata, numele meu este Ivone, si te rog sa imi vorbesti la pertu, nu cred ca par a fi asa in varsta.

-Aaa, nu e vorba de asta, dar asa am fost educat, sa respect pe cei din jur, mai ales daca sunt femei. Arunc o privire respectuoasa si ma strecor spre bucatarie. Acolo sucul de pe jos incepuse sa fie lipicios, Ivone, aparu cu un mop si incepu sa spele de zor. In capod sanii ei zburdau liberi, nemaifiind constransi de sutien. Ce sani domne, mana cereasca, formele lor duceau a niste pere, si ce-mi mai ploua in gura dupa niste pere, agitatia imi dadea tarcoale, o stare de euforie imi urca usor pe picior, ajunse la solduri, mai dadu niste fiori si pleca spre inima unde se cuibari. Ca hipnotizat, am inceput sa ma mangai pe coapse, usor, subtil. O stare de neliniste puse stapanire pe mine. Nu a sters mult pe jos, dar efectul a fost cel scontat, si pe langa asta o vad putin imbujorata. Stie ca o vad, stie ca ma da peste cap, ce o fi in capul ei chiar nu vreau sa stiu, si de obicei vreau sa stiu ce vor femeile, si la e clar. Revenim la oile noastre, si ea la cumparaturile vecinilor, incepe sa le imparta de colo colo, si pentru un anumit produs era nevoie de folie protectoare de nu stiu de care. Urasc chestiile astea tehnice, si pentru ca nu pricep nu ma bag. Din camara scoate o scara cam de un metru inaltime pe care o ajut sa o deschida.

-Ai de invatat niste lucruri asa simple, zise clatinand din cap, ajuta-ma te rog sa ma urc ca daca ma las pe mana ta, raman fara vecini.

Incet incet, pas dupa pas, ajunge in varf se dezechilibra de cateva ori, am sarit imediat sa o prind, prin capod, pe langa capod, tensiune mare. Pielea ei e asa de fina ca imi vine sa o mangai dar ma abtin cu greu. Ea se tot ridica pe varfuri, cotrobaie, scormone, se lasa pe calcaie, mainile mele incep sa se frece de pielea ei rece, palmele imi transpira, gatul mi se usuca. “Cum naiba sa nu ti se usuce gatul si sa nu iti scada glicemia cu asa o prajitura langa tine, doamne da-mi rabdare, ca de tupeu nu duc lipsa”. Si cum se tot balangane ea asa incep sa fac un mic joc din maini pe pulpele ei astfel capodul se ridica, incet incet, privelistea devine mai incendiara, ca o cortina se ridica si spre deliciul publicului o pereche de chiloti albi ca spuma laptelui apar in fata ochilor, imi vine sa o musc de fesele obraznice ce se itesc din cand in cand pe sub capod. Cred ca ii face placere masajul meu pentru ca se tot fataie dintr-o parte in alta fara astampar si tot nu gaeste blestemata de folie protectoare antioxidare cu sugar, spice and everything nice. “Tine-ma bine ca ma intind” spune inclinandu-se intr-o parte pe-un picior. Si tensiunea mea dupa ea, iar antena cum a detectat semnalele vizuale si si-a facut aparitia. Din reflex ii dau drumu si dau sa ma ascund, chiar nu vroiam sa ma vada asa si sa ma fac de ras, nu vroiam sa par un obsedat. Aud un tipat, ma uit in sus, foarte repede un cer albastru se napusteste asupra mea. Deodata simt o lovitura la cap, negru in fata ochilor, buimac nu stiu ce se intampla, gandurile imi sunt amestecate, mi se pare ca cineva imi da cu un ciocan in cap, aud tipete si plansete, ce s-a intamplat? Realitatea se instaleaza din nou in trupul meu lesinat, constienta isi intra in puteri, cineva imi sufla aer in piept cu forta, sa fie de la salvare, dar nu cred pentru ca e altfel, e un sentiment placut, cald, umed, familiar. Sunt niste buze si sunt … sarate, doamne cat de bune sunt, din reflex raspund buzelor si ma inclestez inconstient de ele, raspund cu putere si pofta, aproape salbatic, pentru o secunda suflul devine si el rasut si devenim o entitate, fiecare buza raspunde cerintelor celorlalte. Imi trec mana prin parul ei ud,o trag aproape de mine, apoi buzele se indeparteaza si o palma ma trezeste brusc la realitate. Sunt intins pe jos, deasupra mea, o fata bruneta cu ochii inlacrimati, cu mana la gura rade si plange in acelasi timp.

-Am crezut ca te-am omorat, nu mai miscai, nu mai respirai, si tu te tii de prostii? Te prefaci inconstient si ma saruti? Halal mod de agatat, ar trebui sa te dau afara!!

-Ce, cine , cand? Unde sunt? Dumneavoastra cine sunteti? Ce caut pe jos? In secunda doi s-a oprit din plans si din imbujorata cum era s-a facut alba la fata si a lesinat langa mine. Ce s-a intamplat? Domnisoaraaa, aaa, Ivar, nu nu, va stiu, Ivone, da gata mi-am adus aminte, am ajutat-o sa care niste sacose, am recapitulat tot inclusiv faza cu scara, inclusiv mop-ul, mai ales sucul de pe san. Sarutul a pus capac, eram iar cu capul in nori. Asa inofensiva si dulce cum era pe jos, am zis sa o trezesc si eu cum m-a trezit ea, si incet o zgaltai” Ivone, trezeste-te, hai nu te preface!” Nimic, nici un raspuns din partea ei, ce ma fac acum, o mangai pe brate usor, o bat peste palme, degeaba. Ma gandeam sa o iau la palme dar nu tot ce vedem noi in filme are efect si mai ales in zilele noastre. O mangai din nou pe maini si ajung la gat, o piele de catifea, o miros si un iz de parfum imi inunda narile si plamanii. Imi musc buza sa nu fac o prostie, o mangai pe fata, ii dau doua palme usor de tot, dar nici un raspuns.”Ce ar fi sa incerc si eu abordarea ei, sa o sarut, sa vedem ce face” Nu stau mult pe ganduri si ma aplec, incet imi lipesc buzele de ale ei, fierbinti ca focul, imi umezesc buzele deja uscate si o sarut iar, nimic, ii musc buza de jos si ii deschid putin gura, incet incet ajung sa ma infrupt din buzele ei senzuale, iar mangaierile mele parasesc bratele ei si se indreapta pe gat, pe san, pe sold, imi vine sa o mananc acolo pe podea, sa rup hainele de pe ea si sa ma infrupt din ea ca o bestie.

Click pentru ep. final.

Fantezie I

2010-06-01T22:46:00.001+03:00

Ok, nu stiu cum sa incep. Eventual cu faptul ca e o fantezie de cand eram mai mic si nici acum nu mi-o pot scoate din cap.
Se intampla ca aveam 17 ani cam asa, daca nu mai mic putin, si pe strada vad o femeie undeva la 30 de ani chinuindu-se cu sacose pline de produse. Bruneta cu parul pana dupa umeri, lins, ochii caprui, tenul putin bronzat, undeva pe la 50 de kg,160 cm, picioarele curate, fara lovituri, fundul nici mare si nici plat, mainile mi se pareau lungi de doi metri, dar cred ca aveau 1. Fatza ii era ovala, cu nasul putin carn, niste buze mici stranse si aproape albe de greutatea ce o cara, in urechi avea niste cercei mici ca niste boabe de cafea. La gat un lantisor de argint cu un mic pandantiv. O bluza albastra asortata cu o fusta pana deasupra genunchilor. Cred ca fusese intr-unul din acele noi supermarketuri care au prin zona. Politicos cum am fost invatat de parinti o intreb daca pot sa o ajut, constatand ca i-ar lua cel putin o ora sa ajunga acasa cu produsele. Putea sta chair dupa colt, dar nu aveam de unde sti. Asa ca m-am dus sa o intreb daca o pot ajuta.
Ea foarte reticenta a zis ca nu este nevoie si ca se descurca. Am dat ziua buna, m-am pregatit sa plec cand aud cum cade ceva, ea tipa de durere, ma intorc si o vad intinsa pe-o parte. Strangea curajoasa din dinti, tinandu-se de glezna. "Vezi daca nu ai vrut ajutorul meu? Esti pedepsita de soarta!"

Ma duc grabit, sa o ajut, ii strang sacosele imprastiate si vad ca nu erau asa usoare "Are o vointa de fier femeia asta!". Incearca ea sa se ridice dar observam si motivul pentru care a cazut, cureaua de la sanda s-a rupt. Ii zic:
- Sunteti sigura ca nu aveti nevoie de ajutor ? cu o privire din aia superioara deja, mingea era in terenul meu.
- Pai, ce sa zic, acum chiar as avea nevoie, dar sa sti ca nu am bani asa ca nu are rost sa incerci sa ma lasi balta. Spuse ea suspicioasa.
- Daca vroiam sa fur, profitam de situatia in care erati! Nu sunt genul de om, am cel putin un minim de bun simt si ma mai loveste si binevointa din cand in cand.

Ea zambi putin si se mai relaxa. Caldura de afara ma enerva ca imi tranpirau mainile si imi alunecau pungile, iar fata imi era plina de broboane. "Ce cumpara femeia asta de e asa greu, are un adapost de hranit ?" ca se vedeau diferite pachete cu mezeluri, legume, fructe, paini si alte chestii, bureti, detergenti etc.
- Daca iti este greu si nu mai poti sa imi zici ca ma simt mai bine acum, glezna nu ma mai doare asa de tare. Mergand cu o sanda in mana si schiopatand usor.
- Am ambitie si nu ma lasa nici inima sa las treaba pe jumate terminata. Daca va e frica inca sa nu fug cu ele, nu ca as putea la ce greutate au - spusei eu zambind - va pot da buletinul si ma luati din oala. Mama sigur ar avea grija sa ma puna la punct.

Zambi si ea si ne continuaram drumul. Ajungem intr-un final la usa ei, statea la etajul 3 intr-un bloc de 4 etaje, fara lift. Cand am aflat imi venea sa las alea acolo jos si sa plec fugind dar eram asa obosit ca nu imi mai venea nici sa ma plang. Urc eu cu greu mai mult impins decat de buna voie. Deschide usa, ma invita sa imi dea un prosop si un pahar de suc, eu am refuzat la inceput dar picioarele incepusera sa ma tradeze. Clatinadu`ma si sprijinindu`ma de ea am ajusn pe un scaun in bucatarie. Stergand sudoarea fruntii si racorindu`mi sufletul cu un pahar rece prindeam energie putin cate putin si imi reveneam la normal.

Intre timp incepu sa desfaca sacosile si sa bombane "Asta e pentru doamna Matache, asta pentru doamna Ion, Dna. Starvulescu are sticlele astea.... "Ce femeie de treaba, si eu care credeam ca eu sunt un cavaler ca o ajut, ea cara pentru o intreaga scara de bosorogi" Tot impartind ea alea stanga dreapta la un moment dat, se dezechilibreaza si cade peste mine, poc, cad de pe scaun, paharul cu suc pe mine, mai mai sa imi sparg si capul.

- Imi pare rau, cred ca m-a ajuns oboseala, te simti bine ? Si incepe sa ma caute daca nu cumva mi`am spart capul, daca m`am lovit. Dupa ce ca eram incins de la soare, ametit de la efort si acum zdruncinat, ma mai si pipaia. Simteam cum creste nivelul marii, cum tensiunea-n vene creste, ma pierd. Nu stiu cum sa reactionez, imi scutur nedumerirea si zic " Nu este nimic, se mai intampla, sper sa nu fie nimic rupt, iar tricoul", dezlipindu`l de pe mine,"se spala". Realizand ce a facut da se ridice, un san obraznic isi facuse loc din sutien si era jumate pe afara,plin de suc. Inmarmurit nu mai stiam de sete, de durere, unde eram ci doar acel san al carui sfarc nici nu era vizibil. Se intoarse si se aranja putin.

- Ma duc sa iti aduc ceva cu care sa te imbraci... daca gasesc si inca odata, imi cer scuze. Rosind putin se repezi in casa, o auzeam bombanind, se intoarse dupa circa 5 minute, ii auzeam pasii grabiti. Era schimbata intr`un capod turquaz "Doamne ce bine ii sta in culoarea asta, e nebuna? Vrea sa ma dau la ea?" Gandurile mele alergau nebune, pulsul iar incepu sa-mi creasca.

Click pentru continuare

Un banc tare.

2010-05-13T15:39:00.001+03:00

Ajung doi unguri in Bucuresti…
Fără nici un ban, foame mare, ce se gandeste unul:
- Hai sa ne despartim si sa cersim, iar la sfarsitul zilei ne intalnim sa vedem cat a strâns fiecare…
Zis si facut! Se despart ei, pleaca fiecare unde crede de cuviinta. Pe înserat se intalnesc, dupa cum au stabilit.
-Tu cat ai strans?
-10 lei…
Si cum ai facut?
-Am fost într-un parc si am scris pe un carton:
NU AM SERVICI, AM 3 COPII DE CRESCUT, VA ROG SA MA AJUTATI!
Dar tu cat ai strans?
-7.658 de lei
-Iooy!!! Istenem!
Dar cum ai facut?
- Am scris pe un carton:
SUNT UNGUR! IMI LIPSESTE 1 LEU SA MA INTORC ÎN UNGARIA.

Otaku Champloo 6

2010-02-24T13:07:00.000+02:00

Am facut primul pas in iesirea in oras spre acest eveniment. Am fost insotit de un nou amic din state Kyle parca. L`am intrebat daca are chef sa vada cum arata un asemenea eveniment aici si a fost de acord. Sincer sa fiu mai iesisem in serile de Joi dar nu se compara, e mult mai interesant si amuzant. Mult mai mult spatiu, intimitate. Prin urmare:

Amintiri pierdute (5)

2010-01-20T15:58:00.000+02:00

Privirea agera ii adu aminte de perioada cand sabia vorbea de multe ori in locul lui, si stiind prea bine ca semenele nu prevesteau nimic bun parul i se zburli ca pe un animal incoltit. Copii speriati tipau cat ii tineau plamanii prevestind pericolul, din casa femeia ingrijorata iesi in prag si stergandu`si mainile de sort, chema ceilalti copii din casa sa i se alature. In sufletul ei ceva se rupea, lacrimile ii curgeau pe fata fara ca ea sa le poata controla. Imediat cum le stergea, altele mai sarate luau locul.
“Copii, fuga luati de`ale gurii, haine si fugiti in pivnita, vin si eu imediat. Halla, ai grija de fratii tai”. Fata ascultatoare nu statu mult pe ganduri si se supuse. Strangandu`si parul negru intr`un coc pentru a`i usura munca, intinse pe masa o panza in care arunca alimentele la nimereala, ceilalti adunasera haine de care credeau si ei ca sunt bune si potrivite. Mama lor era afara la fantana cu doua galeti, le umplu si le duse in pivnita. Copii erau deja acolo, speriati, discutand si nestiind despre ce e vorba. Halla ajunse si ea cu mancarea, o aseza pe o cutie, si se uita nedumerita spre mama ei.
- Ceva se apropie, si se pare ca tatal vostru e ingrijorat, incearca sa tii copii calmi, ma duc sa vad despre ce e vorba. Isi lega strans baticul si iesind afara mintea ii zbura la cele mai strasnice idei, care mai de care mai ciudate, nestiind ce se intampla, mintea ei incerca sa gaseasca o solutie, o rezolvare logica. Aerul electrizat avea un efect paralizant, imaginea stranie i se intiparea in minte. Cerul nu mai era cer, era un ocean de curenti, de nori furiosi, fulgere dansau in toate directiile si zgomotele incepeau sa rasune din ce in ce mai tare. Un traznet o trezi din transa si isi aduse aminte ca Tal`Mek era inca pe camp. In orizont femeia observa un nor de praf care se marea intr`un ritm rapid. Vru sa alerge dupa barbatul ei iubit dar instinctele materne o impinsera alaturi de copii, ingrijorarea o napadi si in cateva clipe era alaturi de odrasle. Cand ajunse la ei erau in beci, cu proviziile pregatite, vorbind, mai in gluma mai in serios. Cei mai mici mai mult curiosi decat speriati.
- O sa fie totul bine nu trebuie sa va speriati, incerca sa ii minta, dar cu totii vedeau ca tremura, vocea i se schimbase, tonul nu inspira incredere si ochii ii erau inlacrimati. Intr`un suflet erau langa ea, imbratisati, rugand zeii sa ii ajute, simtind si ei primejdia si instinctual adunandu`se.
Intre timp, Tal`Mek era gata sa isi infrunte adeversarii, muschii pe el erau incordati, sudoarea i se oprise in broboane pe tot corpul care din cauza electicitatii din aer il piscau si ii creau contractii involuntare. Incet incet norul prindea formele unui grup de calareti insotiti de cateva trasuri transportoare. Era convins acum ca grupul care se apropia avea intentii ostile, si inarmat cu ce avea la indemana se pregati sa`l infrunte. Spre suprinderea lui, cu apropierea lor trupurile luau forma umana si detaliile imbracamintii deveneau mai clare, insemnele pareau cunoscute, ca ale armatei regatului. Putin mai linistit, era constient acum ca nu erau trupe ostile, dar nici intentiile nu puteau fi pasnice. Cine ar fi trimis atatea trupe ca sa vorbeasca cu un om? Chiar daca acum era sigur de provenienta soldatilor, nu ii putea identifica, mastile le ascundeau fetele, pana si magicienii aveau fetele ascunse. Probabil erau trupe de elita. Trupa se opri in fata lui, si salutand in stilul cunoscut se prezenta:
- Bine te`am gasit, Mare Comandant Tal`Mek.
- Bine ati venit, daca pot spune asa. Ce vant va aduce pe aici? Spuse uitandu`se in spatele lor la furtuna care se apropia rapid, mai infricosatoare decat trupa din fata lui.
- As fi vrut sa ne fi intalnit in conditii mai prielnice, dar ce pot sa zic,aratand cu degetul in spate, furtuna ar fi motivul daca iti vine sa crezi. Vine dupa tine si va distruge totul in calea sa pentru a pune mana pe sufletul tau.

RDS -RCS-DIGItal fail.

2010-01-14T16:24:00.000+02:00

Am facut schimbarea de la UPC la RDS, si nu stiu cat de inspirat am fost. Promisiunile lor au fost de la cer la pamant, mi`au pus pe tava tot ce aveau mai bun, am zis ca am dat lovitura. Si am dat`o ... in bara. Am optat pentru internet, televiziune, telefonie, telefonie mobila. Vorbesc cu agentul de vanzari care domne, daca iau si un decodor digital, pot sa prind HBO in toata casa, pentru ca am considerat ca pe langa abonamentul HBO care se plateste, nu renteaza sa imi iau pentru fiecare din cele 4 televizoare cate un decodor. Prin urmare il intreb pe gura`casca`minte`n`fata agentul de vanzari ca domne il pui pe hol si de acolo tragi cablu la toate televizoarele. Cool am zis, nou sistem de decodare. RDS domne, ce vrei, sunt cei mai buni. Pe dracu, au venit dupa 2 saptamani baietii cu cablu, au pus televiziunea, internet nu ai ei, vin alti baieti. Bine bine, mai asteptam, nu se plateste cica. Trece timpul vin si astia, care s`au luptat cu cablul pana au reusit sa il faca sa mearga.

Personal telefonul de la DIGI lu nea GIGI nu il folosesc, eventual decat pentru deranjamente. Eh culmea e ca internetul imi pica, telefonul nu`mi merge si decodorul ala pentru HBO inca nu a venit.

Singurul lucru de care ma bucur si eu acum e televizorul doar ca e cam scump.

In fine, azi merg prin Auchan pe unde este si o casierie RCS, si daca tot sunt acolo si au telefoane mobile, zic sa imi iau in sfarsit. Contractul semnat prin noiembrie, telefon gasit pe stoc in ianuarie. Este perfect. Urmeaza sa iau si decodor HBO. Bun bun, revenind, pentru ca era pauza de masa si baiatul nu era la casa, zic sa sun la astia la deranjamente, sun de la telefonul din incinta casieriei. Raspunde o domnisoara ( sa zicem), ii spun ce probleme am, ii zic internetul imi pica, telefonul nu`mi merge, hbo nu am: si ea ma intreaba daca sunt langa pc. Ii spun ca nu, ca sunt la casieria de la Auchan, femeia desteapta foc, imi zice, ca sa fiu langa pc sa ii raportez ce eroare imi da. Ii spun ca daca imi face telefonul sa mearga, ii spun din fata calculatorului ce erori am. Femeia ma identificase deja cine sunt, acum imi spune sa ii dau numarul de telefon de acasa, de la un telefon pe care nu il folosesc. O intreb daca nu e trecut acolo in lista, si ea imi zice ca e pentru confirmare. Prin urmare eu trebuia sa ma duc acasa sa imi notez numarul de telefon si sa ma intorc sa sun iar si sa eventual vorbesc tot cu stimabila ca sa continuam convorbirea.

Una peste alta mai bine ramaneam la vechiul serviciu.

Ce ati facut de Revelion ?

2010-01-04T08:53:00.000+02:00

Eh, dragii mei, ce pot sa zic decat, la multi ani. Cum ati petrecut revelionul? Cu familia, cu prietenii, pe o plaja insorita sau la munte? Felicitari, eu l`am facut intr`un club, si spre surprinderea mea a fost o experienta putin socanta, si va zic imediat de ce. De revelion am fost invitat de niste fete intr`un club, am zis ok, am aflat ulterior ca este un club de gay, barbati si femei de asemenea, dar unde spre surprinderea mea clienti erau si oameni cu preferinte sexuale normale. Ok, eu aveam anumite suspiciuni in privinta uneia dintre prietene dar acum sunt lamurit :)

Cu toate ca ziceau ca a fost prima data in clubul respectiv, ca nu stiau cum e cu intrarea, cu masa, pareau sa stie o gramada de lume acolo. Am zis ca e coincidenta, sa sar peste banuieli. Lumea la ora 23 era destul de rara, in schimb dupa ora 12, in noul an, era asa aglomerat ca aruncai un ac si cadea afara din club.

Baieti care se pipaiau, se pupau, dansau pe bar, femei care se atingeau si se sarutau, dar spre dezamagirea mea nu dansau pe bar.

Am observat cu stupoare ca numarul barbatilor gay e net superior femeilor, nu stiu de ce dar mi se pare excitant sa vad doua femei sarutandu`se dar repulsiv ca doi barbati sa o faca.

Revenind la locatie, din pacate nu mai tin minte numele localului, pentru ca nici nu m`am chinuit sa il retin, era oricum ceva de genu Soho, Sato sau ceva de genu. Ca locatie arata bine, impartit in doua parti, o parte unde sunt mese si un ring mare in centru mai departe de bar, si alta unde e barul si niste mese cu scaune de bar. Destul de ok zic eu. Daca ar fi avut alt specific poate as mai fi mers dar asa, neva.

Surprinzator acolo m`am intalnit cu doi vecini, si ma iau asa foarte amuzanti cu "ce faci gay`ule?". Putin surprins de faptul ca doi imi zic mie asta, care spre deosebire de ei venisem cu fete, care acum m`au lamurit in privinta lor.

Intrarea a fost 20 lei, masa costa teoretic 200 lei (o sticla de wiskey) dar nu mai aveau de 750 ml, asa ca am luat una de 1 L ( 280 lei ). Acum ca era revelionul sau asa erau preturile de obicei dar a fost cam asa: o cola 0.25 - 9 lei; o bere - 11 lei, Red Bull - 15 lei, si cam asa ca in rest nu s`a consumat. Cam piperate pentru un club dar nah, acolo cei cativa se simt liberi.

Muzica a fost buna ca venise un DJ domne din Danemarca sau ceva de genu, dar de fapt era tot roman, sarind peste asta.

Per total a fost interesant dar nu vreau sa mai repet experienta, sa fie sanatosi, la ei acolo in club, sa se iubeasca cat vor, nu am inhibitii sau chestii, sa isi tina mainile acasa.

Revelion 2009 - 2010

2009-12-29T10:06:00.001+02:00

Cum multi oameni se bazeaza pe altii pentru aceste sarbatori, asa si eu in lenea mea m`am bazat. Era sa fac revelionul in fata tembelizorului unde evident nu ai ce sa vezi. Cum se poate ca nici un plan nu se mentine cand e vorba de aceste evenimente, craciun, revelion, pasti, sau alte evenimente de amploare nationala. Evident trebuie sa fii prudent si sa ai un plan stabil care sa includa o plata de bani in avans, altfel lumea se suceste, se schimba, se da lovita.

Norocul meu este ca am prins totusi un loc intr`un club, nu stiu altii cat de norocosi au fost.

Windows 7

2009-12-28T15:45:00.001+02:00

Am vrut cu ocazia noii - vechi placi de baza gasita in cutia cu amintiri, sa ii instalez un nou windows. Am gasit un W 7 si am instalat, am reusit sa descopar ca nu e chiar asa de rau cum speram sa fie. Merge frumos, inca nu am BS sau alte erori. Doar ca, prin nu stiu ce miracol, am instalat placa de sunet Creative Audigy, pe care se pare ca Win`ul nu o citeste cum o stiam eu, si anume se configureaza mai dificil, mii de setari, milioane de meniuri si submeniuri. In rest este foarte reusit, nu mananca resurse ca Vista, dar nici ca XP; se misca mai bine in unele chestii si arata mai bine. Imi place sincer sa fiu, cu toate ca a gasit in proportie de 90 % driverele subasnsamblelor, tot am preferat sa le bag pe ale mele(luate actualizate de pe net).
Suntem inca in probe asa ca nu ma pot pronunta definitiv asupra acestui OS.

Robotul dansator

2009-12-28T15:37:00.000+02:00

Incet incet devin mai reali, mai umani, mai flexibili, mai adevarati ca in filmele la care ne place sa ne uitam dar de care ne ferim sa le vedem realitati.
Momentan sunt amuzanti, sa vedem pe viitor ce ne rezerva acesti mici smecheri.
http://www.kontraband.com/videos/20917/Robot-Dancing-Comp/#show

Avatar

2009-12-22T16:57:00.000+02:00

Nu am decat cuvinte de lauda pentru acest film, are poveste, actiune, drama, corelari cu istoria planetei noastre.

Prima data am fost sceptic, nu stiam daca merita sa il vad, credeam ca este un alt film SF in care se bat unii cu altii, in care oamenii sunt atacati, bietii de ei, ca noi omenirea suntem buricul universului.

Stupize stupize!! M`am inselat si nu vreau sa dezvalui mai mult din subiect dar oricum are de toate filmul asta, nu am mai fost asa impresionat de la aparitia filmului MATRIX, care a fost revolutionar.

Acest film nu este revolutionar dar este foarte placut, nu te plictisesti, este tot timpul ceva ce iti atrage atentia.

Mergeti sa il vedeti linistiti, aveti in sfarsit si un film frumos in 2009.

2009-12-22T16:51:00.000+02:00

A venit iarna, in 2009, incredibil. Nu mai stiam de blog si l`am redescoperit.

Evident acest anotimp induce de la sine sarbatori, bucurie, distractie, plecari in concedii, mai putin la noi in firma ( ca si in altele cred ) unde sarbatorile sunt pentru conducere. Lumea zice ca eu sunt director in domeniul meu, dar eu centrez eu dau cu capul, si tot eu apar.

Prin urmare voi incerca sa actualizez mai des pentru ca acum inspiratia este in apogeu.

Amintiri pierdute (4)

2008-04-26T10:25:00.000+03:00

Visul sau il purta undeva departe, intr`o zona verde, unde padurile se intindeau doar la orizont, prevestind inceputul taramului muntos. Aici in casa, familia lui se aseza la masa:

- Fetim vezi pe unde se joaca gemenii, spuse mama. Sper ca nu au fugit iar la vecini ca ii asteapta o bataie.

- Aaaa ! Mama ma duc eu, spuse Jonar, cred ca stiu unde sunt, i`am vazut mai devreme la parau. Si ridicandu`se de pe scaun fugi catre locul cu pricina.

Casa era inconjurata de o bogata recolta de grau verde si pe alocuri pomi isi intindeau ramurile ca niste umbrele si asteptau muncitorii obositi sa isi traga sufletul la umbra lor. Mergand pe cararea care trecea prin mijlocul campului intins, Jonar sari in lan si mergand pe un drum parca doar de el stiut ajunse pe marginea apei. Acolo gemenii mestereau la un mic baraj. Si`au propus sa se balaceasca si dupa modelul unui baraj mult mai mare facut de dwargi se intreceau in idei si imbunatatiri. Bazele erau puse si Jonar cand a vazut a ramas placut surprins.

- A zis mama sa mergeti repede acasa ca altfel va asteapta o mangaiere parinteasca, spuse zambind.

- Ce? A trecut asa mult timp, daca ne mai certam mult nu apucam sa il construim nici in toamna, punandu`si mainile in cap tipa Garem. Hai sa mancam repede si sa ne intoarcem, luam si pe restu si vom termina in scurt timp.

- Jonar, ce zici ne ajuti sau iar te duci sa il ajuti pe tata pe camp ? intreba Garet.

- I`am promis ca il ajut ieri si nu am terminat, daca am timp vin dupa aceea si va ajut.

Pornira toti trei in viteza stiind ca timpul este pretios, ajungand cand toti erau la masa si mancarea in castroane. Tatal era deja in capul mesei si ii privi suparat. Scuzandu`se ca au fost sa ia apa sa se spele s`au asezat la masa. Familia era numeroasa, numara zece membri inclusiv parintii. Cei mari erau doi frati si o sora cu varste intre saptisprezece si douazeci ani care ajutau la muncile de camp , apoi veneau alti trei copii , cei trei de mai devreme, cu varste intre zece si cincisprezece ani, si mezinii sub opt ani. Mancarea era destula fiind o familie nu instarita dar prin munca depusa nu duceau lipsa de haine, unelte sau mancare. Mesterii nostri mancara foarte repede pentru a se intoarce la indeletnicirile lor, terminand s`au dus repede sa isi spele tacamurile si multumind pentru masa au disparut la parau. In curte animalele erau fiecare pe unde apucau, mai putin caii care erau in grajd, cainii stateau in dreptul usii, asteptand linistiti sa primeasca si ei mancare. Imediat ce terminara toti se stranse masa, se matura si ca o familie unita terminara treaba cat ai clipi. Mama hrani cainii si ceilalti se dusera sa hraneasca celelalte animale. Curand treaba prin curte era ca si terminata. Toti cei mari plecara la camp, mama ramanand sa aibe grija de cei mici si sa mai dreaga prin curte. Pe camp munca era obositoare, dar toti erau multumiti de realizarile lor, nimeni nu se plangea. Tatal, un om pe la patruzeci si cinci ani, era blond si caruntit pe margini,echii caprui si mici se ascundeau sub sprancene stufoase iar pielea bronzata scaldata in sudoarea muncii lucea in razele soarelui arzator. Palmele sale late erau pline de bataturi si tineau sapa ca si cum ar fi fost o nuia si iar zgarieturile ii acopereau picioarele si bratele dar fata lui nu schita nici un semn de durere de parca nu ar fi existat. Acest om inalt si bine facut stia ce`s greutatile vietii si acum era multumit de aceasta viata linistita, inainte fiind un soldat in armata regala. Copii care`l insoteau incepeau si ei sa semene din ce in ce mai mult cu parintii, cuminti, inteligenti, muncitori, iubitori si in principal loiali. In timp ce lucrau pe camp tatal le mai povestea despre tineretea lui cand era trimis in campanii dar tot timpul evita sa le povesteasca copiilor despre luptele sangeroase la care a luat parte. De obicei le povestea despre orasele pe care le`a vizitat, oamenii pe care i`a vazut, fiintele rare sau strategii folosite si astfel munca devenea mai usoara si mai suportabila. Vantul incepu sa se inteteasca si in departare norii negri ii imbratisau pe cei albi contopinduse scuipand trasnete, prevestind furtuna. Sub nori totul se afunda in intuneric, de parca noaptea se napustise peste ziua calda. Cerul se mai lumina in diferite locuri, puncte zburau in diferite directii, nimic nu era concret dar parea a fi un stup de albine suparat. Tatal simtind pericolul opri munca si isi puse copii sa stranga uneltele si sa se retraga acasa. El ramase sa desluseasca mai bine cele ce vedea, si dintr`o data expresia fetei se schimba complet. In locul ochilor mici pe fata lui acum poposeau doi ochi terifiati. Unealta ii scapa din mana, transpiratia ii coplesi, fiori reci il paralizara. Incercand sa articuleze ceva se intoarse si cautandu`si copii tipa din toata puterea lui: „Lasati tot jos si fugiti! Acum, chematii pe toti, urgent!” Copii mai mult socati decat speriati.

Click pentru partea 5

Amintiri pierdute (3)

2008-04-22T21:09:00.001+03:00

Fata speriata nu stia ce sa mai creada, sa il respinga, sa il lase, sa se ghemuiasca in bratele lui puternice sau sa se indeparteze. Prima ei tendinta a fost sa il respinga dar nu reusi iar lacrimile lui calde ii picurau pe umeri si odata cu ele parca si durerea sufletului se prelingea pe spatele ei, isi spuneau povestea cu litere sarate. Cuprinsa si ea acum de tristete, bratele ei gingase treceau peste pielea lui scortoasa plina de cicatrici incercand sa stearga durerea ca un burete. Spiritele se mai linistira si primul care a rupt tacerea a fost chiar razboinicul :

- Imi cer iertare, nu stiu ce s`a intamplat cu mine, am avut impresia ca esti cineva drag dar acum ca m`am linistit aproape nici nu mai stiu cine sunt. Vagi imagini imi zboara prin minte, nimic concret doar multa durere.

- Nu stiu de unde sa incep dar pot sa spun ca din experienta aceasta pot constata ca esti sincer si ca nu incerci sa ma pacalesti, pari un om bun dar totusi ranile de pe corp, hainele insinueaza altceva – spuse ea cu oarecare retinere dupa care continua cu un zambet fals – poate esti un luptator al dreptatii. Ochii lui se ridicara spre cer cautand un raspuns de undeva dar nimic nu raspunse.

- Prin minte imi zboara imagini cu o femeie tanara, frumoasa, cu un suflet de aur, cu chipul curat ca laptele, niste ochi negri dar totusi sclipitori ca stelele. Daca ma concentrez pot chiar sa vizualizez amintiri concrete cu ea – spuse pe un ton trist – dar nu mai stiu cand, unde, cine era.

Pe masura ce ii reveneau amintirile o durere crestea in intensitate in capul sau. Aceste evenimente se materializau in imagini infricosatoare. O gluga se imprastia peste restul amintirilor si luand forma unui umanoid simti cum il apuca de`un brat si il arunca pe`o masa, incerca sa se miste dar parca era paralizat si simti cum capul ii este strans intr`o menghina. Aratarea de sub gluga degaja un miros oribil si un ras ascutit rasuna din toate directiile. Simtea ca nu mai poate, ca nu mai rezista. Undeva in departare o flacara mica ardea si din acea directie parca deslusea un glas „Trezeste`te ! Hai ce faci ? Rezista, nu ma lasa singura aici”. Incet incet rasetele dispareau, flacara ardea din ce in ce mai tare, caldura il coplesea, membrele incepeau sa se miste. O atingere usoara ii dansa pe fata. Cand isi reveni deasupra lui era o fata gingasa care ii vorbea cald. <>

- De fiecare data cand incerc sa imi amintesc de trecut, sunt coplesit de niste dureri cumplite, insa nu cred ca au fost asa de intense ca acum. Multumesc ca ai avut grija de mine domnita si imi cer scuze dar nu tin minte sa te cunosc. Imi poti aminti cine esti ?

- Numele meu este Shea, sunt o fata din tinuturile Mendriei, din Zona 7. Sper sa te ajute acum ca ti`am mai zis dar se pare ca nu iti mai amintesti – zambi scurt si compatimitor stergandu`i de pe frunte broboanele de transpiratie – ar fi mai bine sa te odihnesti pari obosit. Iti povestesc dupa ce te vei trezi.

Un somn adanc il cuprinse, durera disparu la fel si tristetea. O usa se deschise, balamalele pitigaiate anuntau intrusul:

- Korai, esti aici ? intreba o voce puternica.Un barbat masiv intra pe usa grabit, un topor dintr`un metal usor cu rune magice pe el ii atarna de`a lungul spatelui. Ochii sai de un verde mistic parca te hipnotizau si transformau privirea lui intr`o arma, placute metalice ii acopereau antebratele musculoase si fluierul picioarelor, camasa din zale scotea un sunet strident la atingerea cu placutele si cu toporul. Parul sau blond curat dar ciufulit ce ii ajungea pana pe umeri era prins pe frunte cu o banderola. Pasii grei si hotarati faceau ca persoanele din fata lui sa se dea in laturi lasand loc acest munte de om sa treaca nestingherit. Hai ca avem treaba, Stapanul ne cheama de urgenta. Se pare ca vecinii nostri neastamparati nu mai au rabdare. Armatele sunt la granita regatului, se pregatesc de o invazie fulger. Astia chiar ne cred incompetenti. Sa vezi ce surpriza le pregateste Raj`kar.

- Ce mai are magul ala nebun in maneca ? Nici nu vreau sa ma gandesc ce dezastre au iesit din urma experimentelor lui, spuse cu fiori pe spate Korai.Acest om daca ii putem numi asa , curgandu`i cu siguranta si alte gene prin vene, era un mag foarte puternic si foarte secretos, tot timpu avea impresia ca cineva il urmareste spre a`i fura abilitatile. Familiile noastre unde sunt? Devia a ajuns in siguranta cu copii la adapost ? Familia ta este si ea in siguranta ?

- Stai linistit , spuse Morgal, Stapanul a avut grija de toti din castel. Am inteles ca sunt undeva in spatele castelului, cu o cale de scapare pregatita, numai ca Shanbe nu va avansa prea mult pe meleagurile noastre. Un zambet viclean ii acoperi fata, venele i se umplura de entuziasm, pulsau mai sa se sparga. Azi vom iesi victoriosi bunul meu prieten, o sa impartim prada dupa numarul de victime si sa nu trisezi.

- Credeam ca ai mai multa incredere in mine dar... Tocmai cand sa continue ajunsera in sala tronului.

- Aaaa, ati venit dragii mei razboinici, se pare ca vecinii au chef de un mic joc de`a razboiul. Raj`kar a plecat deja in nord est cu o mare parte din armata, pe acolo spera ei sa se infiltreze, cat mai departe de Centru, si aratand pe o harta locul cu pricina muta niste piese reprezentand o parte din armata lui mai aproape viitorul camp de batalie. Acum chiar ma bucur ca avem un mag nebun cu noi. In ultimul timp a facut niste experimente prin zona aceea si se pare ca e cel mai indicat sa pregateasca locul. In curand vom pleca si noi cu restul armatei, am lasat 100 de oameni sa aparere castelul, sper sa nu fie prea multi si prea suparati ca au pierdut spectacolul. Korai, spuse Stapanul apucandu`l de umar, in tine am cea mai mare incredere ca nu ma vei dezamagi, acesta simti cum prinsoarea ii maseaza muschii puternici. Acest Stapan nu parea a fi ceva deosebit, musculatura nu era una foarte dezvoltata, inaltimea medie il faceau sa para un om obisnuit, totusi fiind un nobil a avut parte de antrenamente in lupta cu armele, corp la corp, strategi renumiti i`au pavat viitorul dezvoltandu`i o minte agera. Privirea lui blanda ascundea o adevarata putere de convingere. Ochii lui albastri stiau ca lumea trebuia sa fie a lui, dar el prefera pe cale amiabila sa convinga toti inamicii sa i se predea. Aceste lucruri rar se intamplau si atunci se transforma total, cu aceeasi ochi si acelasi zambet ordona trupe ca niste pioni pe o tabla de sah. Parul castaniu i se prelingea pe umerii imbroboditi cu vesminte aurite si batute in pietre rare. Coroana ce o purta era simpla dar foarte valoroasa, se spunea ca pietrele din ea au fost odata lacrimile unui dragon. A purtat o campanie de un an pentru a o putea castiga de la inamic. Pentru o pereche de ochi formati mersul sau usor trada agilitatea de care dispunea. Armura de aur avea blazonul facut din diamante care iti luau ochii. Sabia imaculata statea in teaca scumpa cu acelasi blazon inscriptionat, desi a facut multe victime de`a lungul timpului.

Surprins, Korai urmari mai atent privirile Stapanului, dar prea tarziu, acesta se intoarse si ii da drumul. Morgal nu schita nimic, ii urma linistit si umil.

Afara vremea era calduroasa, cativa nori rataciti pe cer alergau in voia vantului. Caii ii asteptau dotati cu armuri si arme din cele mai scumpe, in schimb calul lui Korai era acoperit pe alocuri cu piele tare putand sa se miste mai usor si armele ii erau doar cele necesare, doua sabii , cateva cutite si un arc. Echipamentul sau era spre deosebire de ceilalti din piele doar in jurul gatului avea un guler metalic si pe spate ca pelerina de zale prinsa de curea. Nu avea nevoie de armuri grele, nu le suporta nici mort, simtea ca aceste ustensile sunt mai rele ca o pereche de catuse, prefera sa fie liber. In astfel de costume se misca precum o pisica, rezista mai mult la efort, atacurile sale erau precise si inamicii mureau rar din doua lovituri, una fiind suficienta. Totusi corpul sau plin de cicatrici ar fi spus ca era un sac de antrenament dintr`o garnizoana, statura si privirea agera tradau abilitatile sale de luptator priceput. Incalecara si armata incepu marsul, arunca o privire in spate de ingrijorare si nu pentru el ci pentru familia sa.

Pe drum trecand printr`un defileu zarva armatei a deranjat natura astfel cateva bucati de stanca se prabusira si cativa soldati au suferit rani mai simple sau mai grave. Korai a si plecat sa se asigure ca totul este bine dar in viteza sa nu observa cum niste pietre au cazut chiar peste el, una lovindu`l in cap.

Cand s`a trezit a cautat sa`si dreaga rana de la cap dar nu gasi nimic in schimb putea auzi frunzele copacilor cum fosneau in vantul racoros, pasarile cantau acompaniate de zgomotul apei. Auzi pasi si tresari, intorcandu`se vazu o femeie tanara venind de pe malul apei cu un brat de haine. Se uita mai bine si o recunoscu, Shea cat timp a dormit el si`a luat libertatea sa spele hainele pe care le`a gasit, astfel mirosul de sange mai disparu.

- Cred ca ai avut un vis interesant, spuse ea, te`ai agitat putin. Incepusem sa`mi fac griji. Te simti mai bine ?

- Ce ? intreba el buimac, da asa se pare. Simt insa ca a fost mai degraba o amintire decat un vis. Prefer sa nu ma mai gandesc la asta acum. Trebuie sa plecam de aici, in curand se va intuneca si avem nevoie de un adapost. Pot face unul dar nu foarte sigur. Daca vrei te pot insoti pana la primul oras sau sat dar nu stiu incotro sa o iau.

- Multumesc, esti amabil dar nici eu nu sunt din zona, totusi cand am ratacit prin padure am trecut odata un drum dar o patrula a trecut pe acolo si de atunci am ocolit drumul, am urmat cursul apei in speranta ca voi gasi asezari. Aici pe mal te`am intalnit si incotro nici eu nu stiu unde sa merg.

- Bun atunci, ridicandu`se si strangand cele de pe jos, sa gasim drumul si sa nu`ti fie teama. Nimeni si nimic nu iti va face vre`un rau, spuse ducand mana dreapta la piept si facand o plecaciune scurta.

- Sa inteleg ca vei fi cavalerul meu, spuse ea zambind sfios si rosind putin in obraji.

- Desigur daca acestea sunt dorintele domnitei atunci asa sa fie. Echipand cutitul la brau, stranse pestii ramasi pe o sfoara pe care o lega de`un bat, strecura batu printr`un ochi al sacului si cu bagajele facute plecara la drum.

Shea mergea in urma lui, fara sa zica nimic, se uita cand la el cand la drumul croit prin frunzis, nu stia ce sa zica, nu stia cum sa inceapa dar intr`un final rupse tacerea apasatoare:

- Nu stiu daca am facut prezentarile cum trebuie,spuse ea cu un oarecare tremur in voce, numele meu este Shea Misap, tu cum ziceai ca te cheama ?

- Numele meu este..., si se opri brusc mai ca Shea se lovi de el, este ... este o dilema in clipa de fata, nu imi aduc aminte, ducand mana stanga la tampla parca in reflex sa opreasca o durere ce urma sa apara.

- In cazul acesta pot sa te strig Garet ? In limba stramosilor nostri inseamna Speranta.

- Nu stiu in ce masura sunt o Speranta dar cum se zice pierdut in limba asta straveche ? aruncand o privire sireata catre fata.

- Pai daca imi aduc bine aminte ar veni Noray adica fara origini, zise ea uitandu`se spre coroanele pomilor putin intimidata.

- Prefer mai bine Noray, spuse el zambind sec.

- Bine Noray, atunci asa ramane, si dind din cap in semn de aprob il urma continuand sa vorbeasca. Intr`un fel si eu sunt o pierduta, nu stiu daca voi avea curajul sa ma intorc al mine in sat dupa cele intamplate acolo, o lacrima ii fugi pe obraji inainte ca ea sa o opreasca. Noroc ca nu m`a vazut, gandi ea.

- E dureros sa pierzi ceva pretios, cel putin stiu cum e, eu am pierdut totul. Incotro crezi ca ar fi drumul peste care ai trecut, spuse el rapid incercand sa schimbe subiectul. Mai tii minte cum erau copacii, ce plante erau pe jos, animale, sunete cunoscute, orice ne`ar putea in orientare.

Uitandu`se la niste copaci aproape ca striga: „Tin minte ca plantele astea erau pe partea aceasta a copacului cand mergeam”. Noray aruncand o privire mai indeaproape vazu ca sunt plante care cresteau pe partea de nord si deci ei trebuiau sa mearga spre nord est. Acest indiciu a fost vital pentru ca in aproximativ doua ore de mers au dat peste un drum, nu stia daca era acelasi drum dar totusi era un progres. Civilizatia nu putea sa fie departe, indiferent daca era sau nu primitoare.

Analizand situatia vazu cum pe fata ei se asternu oboseala si intelese ca nu mai putea continua mult timp. „Vom inopta aici, mergi si aduna niste lemne pentru foc, eu voi incerca sa mesteresc un adapost”. Shea pleca sa stranga cat mai multe lemne, dorind sa`l ajute in constructie sa isi arate utilitatea. Aventura dupa lemne dura ceva timp si frigul serii isi facu simtita prezenta. Zgribulita se intoarse cu usurinta unde l`a lasat pe Noray si spre surprinderea ei nu`l gasi. „Noray ... mai esti pe aici ?” spuse ea cu oarecare teama in glas, teama de a nu fi abandonata iar, dar tresari brusc cand dincolo de un perete de liane aparu Noray, si cu inima inapoi in piept alerga spre el. Adapostul era aproape gata, locul amenajat pentru foc mai necesita putine modificari si ea se grabi sa faca focul. In cateva minute adapostul era complet iar focul prinse putere. Lemnele pocneau din cauza umezelii dar nu era loc de mofturi. Scoase din sac putinele fructe ramase iar pestii infipti pe bete se rumeneau, mirosul trezind foamea care cerea putina liniste. In scurt timp nu mai ramasese nimic, doar mirosul mai amintea de mancarea care a fost acolo. Vazand ca frigul pune stapanire pe firava faptura ii ceda o haina mai groasa pe care o avea in sac. Degeaba incerca ea sa fie curajoasa si sa respinga haina cu o mana ca inima tragea de ea cu doua si ceda rusinata invelindu`se.

- Maine dimineata o sa pornim devreme, o sa stau de paza tu incearca sa dormi sa iti refaci puterile, o sa ne astepte un drum lung maine, dar sper sa nu fie foarte lung, nu mai avem provizii.

In timp ce vorbea, Shea era deja intinsa langa foc sub adapostul temporar dormind. Noray apuca haina si o inveli. Intorcandu`se sa mai puna niste lemne pe foc o auzi cum macinata de visele ei incerca sa articuleze niste cuvinte dar nu era nimic concret, mainile si picioarele i se miscau brusc si scurt, isi dadu imediat seama ca nu are un somn linistit. Pesemne ranile din sufletul ei erau adanci si o marcasera profund iar subconstientul incerca sa se materializeze. Nu putea sa nu o admire chiar si in clipele in care ea traia acele clipe de cosmar, chipul ei desi crispat era bland, cald, inspira bunatate. Ii aducea aminte de o persoana pe care a iubit`o si respectat`o, si cu toate astea nu isi putea aminti prea multe, inca nu era destul de puternic sa indure acele dureri.

Click pentru continuare.

Amintiri pierdute (2)

2008-01-24T15:52:00.000+02:00

Se opri brusc. Un sunet dulce cristalin il napadea. Cu greu se abtinu sa mai gafaie si sa descopere sursa. Cu pasi precauti se apropie de un perete viu pe care il deslusea si in acel intuneric. Cutitul era acum in mana dreapta si taia plantele inalte de peste doi metri care se agatasera de copaci ca niste prunci in bratele mamelor. Surprins de priveliste lasa sa`i cada sacul, cutitul acum atarna intre degete gata sa il paraseasca in orice clipa. Trezit de sunetul unei bufnite isi reveni si ridicand sacul, se apropie de un parau care stralucea in lumina lunii, luna care acum forma fete ciudate in compania rapidelor valuri. “Din iad in paradis, exact ce imi trebuia” zise cu o voce plina de entuziasm. Isi aseza sacul langa o piatra cam de un metru in diametru, cu o sfortare ridica un colt al pietrei si strecura coltul sacului dedesubt “Sunteti prea pretioase ca sa va pierd, mancarea asta e apetisanta stiu sigur, nu vreau sa cadeti prada unei soparle sau mai stiu eu carui animal. Se lepada de hainele lui murdare pe care le aseza strategic de parcea cealalta a pietrei, unde nu putea sa vada din apa “Mai bine sa linga sangele ala decat sa ma priveze de voi” vorbi cu sacul de parca ar fi fost niste copii. Infipse cutitul in mal. Nisipul auriu inghiti pumnalul pana la maner astfel parea un ciot de lemn. Din cand in cand arunca priviri fugare in jurul lui, de parca cineva l`ar fi urmari dar dadu vina pe oboseala pe care avea sa o scuture cu o imbaiere racoroasa. Ca un copil care vede pentru prima data marea incepu si eroul nostru sa se avante in apa dar se opri subit. Cu mainile infasurate in jurul lui si cu parul de pe tot corpul ridicandu`se usor de parca ar fi fost o extensie a muschilor incepu sa mormaie “Ce…e …ce re…rece este a.pa.”zise incet trmurandu`i pana si urechile.”Tocmai buna pentru o ma descotorosi de oboseala si de sangele acesta grotesc” isi spuse in gand deoarece vorbele tindeau sa se impiedice pe limba. Usor isi masa taiturile, incercand sa curete fiecare particica din corp meticulos, dar si fara sa`si cauzeze sangerari sau dureri. Durerile erau de mult adormite sub racoarea ce`l napadea. Pesti de diferite marimi alunecau in toate directiile. “In noaptea asta voi savura carne” gandi urmarind deja prima victima, un zambet plin de speranta prinse forma pe chipul sau revigorat, dar incearcarile ii faceau un expert in capturarea apei in palmele lui mari, care si aceasta il scapa in timp ce scotea mainile din apa. “Hmmm, punem in functiune planul b” spuse plin de nervi in timp ce iesea din apa, smulse cutitul si se indrepta spre un copac, o creanga mai dreapta si lunga cat statura lui ii atrase atentia, o taie si o transforma legand cutitul de ea intro sulita. “Acum sa va vad pestilor!” rase intrand iar in apa , si in scurt timp stranse destui sa manance pe saturate. Curat si cu foamea saturata somnul il prinse acum cu putere si nu avea de gand sa`i mai dea drumul. Se intinse imbracat in hainele noi langa piatra.

Deschise usor ochii si ramase nemiscat fascinat de locul acesta, complet diferit de peisajul unde se trezise inainte. Soarele, strecurandu`se printre ramuri ii mangaia chipul bronzat, pasarile cantau in voie, animalele umblau prin padure nestingherite de nimic, atente doar la pradatori si cu gandul la puii din cuib, frunzele dansau in adierea vantului, insecte de diferite marimi treceau peste el fara sa bage de seama ca acest bolovan era la fel de viu ca si ele. Un loc perfect pentru o viata linistita gandi el in timp ce se intinse pentru a`si dezmorti muschii si intorcandu`se cu fata spre padure avu impresia ca e cineva ascuns intr`un tufis. Ramase linistit nedorind sa dea de gol descoperirea sa si se intoarse cu tot corpul spre apa. Imitand un somn adanc, din cand in cand mai scotea un sforait, simtea cum rabdarea il paraseste, dar interesul il facu sa tresara usor, din tufisul unde auzi sunetul acum putea distinge miscare, miscare ce se apropia de el. Putea sa simta chiar si o pereche de ochi care il urmareau. Muschii erau semiincordati, gata sa se intinda in orice clipa pentru un salt surpriza ca ai unei caprioare cand simte pericolul. O clipa umbra se opri, surprins realiza ca nu mai sforaia, dupa ce isi continua somnul si sforaitul pasii se apropiara de el, in ciuda efortului de a ramane cat mai silentiosi. Asupra lui simti un miros intepator dar placut urmat de o mana ce prinse sacul si dintr`o sfortare mana fu prinsa de un brat puternic, aceasta se indrepta urmata de corp pe nisipul racoros al malului. Barbatul deja scoase cutitu cu cealalta mana si era gata sa`si omoare atacatorul cand privirea lui ramase impietrita. Doi ochi negri mari terifiati priveau plini de lacrimi la cel care era pregatit sa`i curme viata. Parul lung pana pe spate ii era acum imprastiat pe mal iar nisipul stralucea in sub lumina lunii. Noaptea parea alba pe langa parul negru al fetei. Buzele de un rosu aprins semanau cu petalele unui trandafir, pielea rumenita de soare era catifelata ca matasea, iar formele voluptoase ii erau acoperite de o rochie sfasiata care din loc in loc lasa sa se vada mushii ce se incordau intr`o incercare zadarnica de eliberare..

Dupa aproape un minut in care nici unu nu schita nici o miscare, ochii fetei se inchisera si miscandu`si capul intr`o parte scuturand lacrimile, o indiferentza cazu pe chipul ei. Isi accepta soarta cu putina demnintate care ii ramase sperand ca moartea o va lua in taramul ei cat mai repede si fara sa sufere prea mult. Un sunet metalic se auzi la mica distanta de ea, putea chiar mirosi lama cutitului. Nimic nu se intampla, aripile mortii nu coborau asupra ei sa o ia, situatia o nedumirea, suspansul devenea insuportabil. Inima ii batea asa tare ca o simtea cu tot corpul, nu mai auzea nimic altceva decat inima, tum tum … tum tum … tum tum. Tresari, incordandu`se din fiecare musci, cand parul i se incurca in ceva aspru care cobora usor pe chipul ei, apoi pe gat, pe umar. Pielea ei era ca si electrocutata in urma atingerii. Cu teroare in suflet intoarse incet capul si vazu cum o mana plina de cicatrici de toate marimile, cicatrici ce se raspandeau si pe degete, aproape si sub unghii ca un model, o mana cu muschii dezvoltati ca la un animal salbatic, o mana care acum o atingea cu frica sa nu ii faca rau. Incet totul in jurul ei capata culoare, murmurul apei incepu sa`l auda clar, inima inca ii batea cu putere dar ii reda contrulul asupra simturilor. Incet prinse curajul de a se uita la chipul care comanda bratzul acela aducator de moarte, sau de viata. In ochii ei negri si adanci se pierdu uriasul nostru, lovit la inceput de o usoara durere. Incet voci , rasete, peisaje si chiar replici familiare il loveau din toate directiile.Privirea ei il ducea departe in alte lumi, din fiara insetata de sange acum se transformase intr`un copil inofensiv, aproape incapacitat. Amintiri venite de nicaieri il asaltau constant. Un murmur si un pas in spate o facu pe fata sa inchida ochii dar prea tarziu, efectul aparuse. Scapand cutitul din mana isi prinse capul in bratele ca niste menghine si scoase un urlet de durere, care se pierdu intr`un sunet de tristete. Fata se uita acum la cel care trebuia sa o omoare cum era acum prabusit la pamant , ghemuit ca un copil batut. Sentimentele de teama si dispret incet se transformara in mila si compasiune. Vru sa il mangaie si sa`l stranga in brate dar nu a gasit curajul. Nici nu a fugit cu toate ca acum era sansa ei dar din nu stie ce motiv a ramas, simtea ca nu se afla in pericol, daca era sa moara ar fi fost deja moarta. Ganduri incepeau sa alerge si prin mintea ei, de unde provenea un asemenea om, stia ca a fost o batalie in zona dar nu era posibil sa existe supravietuitori dupa atata timp. Si daca nu venea de acolo atunci sa fi venit din alta Zona sau din Centru. Totusi urmele de pe corpul sau indicau faptul ca era un razboinic, sa fi fost un mercenar, un hot, un urmarit sau un vanator. Era bine sa ramana acolo sau era inca in pericol?

Intre timp uriasul nostru zacea scufundat intr`o lume de amintiri dureroase, si nu putea sa controleze nimic, nu putea iesi de acolo. Imaginea fetei care insemna tot pentru el alerga prin mintea lui in diferite ipostaze. Din nefericire toate se terminau intr`o intamplare macabra. Trupul ei neinsufletit zacea rece in bratele lui, lacrimile inghetasera pe chipul ei mai alb ca norii, o tinea strans si plangea acum faptul ca nu a reusit sa o salveze, ca l`a lasat singur si i`a luat dorinta de a trai. Dar nu era vina ei, ea nu putea sa se apere, era asa fragila in ochii lui. Nu ar fi trebuit niciodata sa o lase singura in sat, trebuia sa o ia cu el in ciuda drumului primejdios, orice ar fi fost nu trebuia sa o lase singura. “Blestemati fie zeii pentru ziua asta! Feriti fiti voi, intr`o zi am sa dobor din ceruri! O sa vedeti ce inseamna dreptatea!”. In jurul lui vantul incepu sa bata misterios, dandu`i tarcoale, de nicaieri intuneric se materializa si aerul taios ca un cutit prindea forma unui nor negru, un nor adanc care`l inghiti. Norul, acum o bila, se micsora pana disparu si se asternu o liniste sinistra. Cand se trezi era pe malul apei privat de persoana iubita. Socat sari in picioare “Ranya! Unde esti? Unde este ? Unde ati ascuns`o ? Ce ati facut cu ea?” Fata incremeni, un gand de regret ca nu fugise ii aluneca in minte. Furia lui intalni un bolovan, dupa parerea ei cantarea mai mult ca ea, care zbura rapid in apa. Tanara nu mai indraznea nici sa mai respire, ingrozita de scena din fata ei.

Zgomotul apei il readuse cu picioarele pe pamant pe erou care realizand unde se afla si vazand fata, intreba surprins:

- Ryana ? Tu esti ? Pe toti zeii, spune ceva! Spune ca tu esti.

- Imi pare rau, zise fata, dar numele meu e Shea…

- Nu ! Trebuie sa fie o greseala, si o ridica brusc ca pe un obiect. Unde este Ryana ? Spune`mi. Realizand intr`un final ca nu e scumpa lui, incerca sa stoarca din Shea informatiile cu forta.

- Nu stiu ! tipa de durerea prinsorii lui, da`mi drumul, ma doare. Cu o voce pierduta continua. Te rog da`mi drumul... ma doare. Lacrimile incepura sa`i curga pe obrajii rumeni care straluceau in razele soarelui. Imaginea scumpei Ryana i se suprapuse cu prezentul tablou, confuzia crestea si stransoarea puternica deveni o imbratisare tandra. Shea cazu in genunchi ca paralizata dar imratisarea lui o urma si mangaind`o pe cap izbucni in plans ca un copil “Imi pare rau ca te`am lasat singura, iarta`mi greseala, promit ca nu o sa te mai parasesc niciodata. Nimeni nu o sa se mai atinga de tine.” Dupa cateva minute in care imaginea fu aceeasi si vorbele lui cersetoare de iertare si care promiteau siguranta era tot ce auzea, Shea prinse iar curaj :

- Imi pare rau pentru pierderea ta dar eu nu sunt Ryana, numele meu e Shea, sunt o fata din tinuturile Mendriei, cam la doua zile de mers spre nord, am venit aici pentru ca la mine in sat nu mai este nimic, o armata a venit si distrus tot, mi`a omorat parintii, fratii. Putini am fost care am scapat. Nu am apucat sa iau nici macar ceva de mancare si de atunci tot fug. Sper, spuse cu tremur in glas, ca nu esti unul din urmaritori. Te implor, cruta`ma, da`mi drumul, promit ca nu o sa ma mai vezi niciodata.

- Cine ? Ce armata ? Unde ? Cum arata ? Cati sunt ? ... intrebarile alergau pe buzele lui intr`un ritm infernal iar chipul sau era insetat de informatii. Vroia detalii despre modul cum erau imbracati, ce arme aveau, ce rasa erau, detalii pe care fata nu le stia, tipetele satenilor si indemmurile mamei sale de a fugi au fost suficiente ca sa o faca sa nu se uite in urma, norii de fum ce se ridicau din sat o urmareau ca o umbra. Nimeni nu o sa te raneasca, spuse el apucand cutitul si strangandu`l in mana puternica, nu o sa permit nimanui sa te raneasca, si aproape soptind, nu vreau sa te pierd din nou.

Click pentru continuare.

Amintiri pierdute (1)

2008-01-23T13:47:00.000+02:00

Campul de batalie era acoperit de o ceata rosie, linistea era spulberata doar de croncanitul corbilor care anuntau sfarsitul luptei. Luna argintie avea si ea acum o tenta rosie .Viermii se scaldau in rani adanci pline de sange, bucurandu-se de acest paradis. Mirosul ar fi intors stomacul oricarei vietuitoare, pana si corbii pareau scarbiti dar foamea si setea ii impingea inainte. Pe alocuri se mai vedea cate o mana ranita scaldata intr`o mare de sange care cu ultimele puteri incerca sa miste corpul atarnand de un fir de viata, curand spasmele puneau stapanire pe trup sub puternica presiune a mortii ca in final acestea sa cedeze spre deliciul viermilor si corbilor. Pe alocuri sangele rosu era amestecat cu al altor specii, nuante de mov , violet si aproape negru, roz si uneori chiar verde, cu toate acestea sangele marcase si pamantul si aerul, pamantul era acoperit de o perdea rosiatica. Nici o alta vietate nu indraznea sa intre in aceasta vale, doar pe margine mai indrazneau soparle sa mai traga un fost razboinic pentru a-si umple stomacul, lupi cu coltii cat pumnalele se avantau speriati parca de o prezenta mai puternica decat moartea in grupuri pentru a`si potoli foamea si a puilor ce`i asteptau infometati. Nici un alt animal nu indraznea sa se avante prea mult. Aerul era imbibat cu teama si se intindea pe timpul zilei departe. Noaptea era singura oportunitate ca alte creaturi decat corbii si viermii sa se bucure de uriasul festin. Un corb luat prin surprindere de miscarea subita a mesei sale din care lipsea acum o parte din fata scoase un croncanit ascutit si se retrase la o alta masa cu o privire speriata asupra fostei sale mese. Cadavrul apartinand unui mercenar gorak se ridica parca din morti pe`o parte si ateriza intr`o balta de sange. De sub el isi facu loc o mana urmata de niste sunete pline de durere, urma o alta mana , trupul unui om se ridica in sezut cu o indemanare demna de un nou nascut. Privirea pierduta in intuneric il facea pe norocosul nostru razboinic sa se intrebe unde era. Ranile care`i acopereau corpul nu`i fusesera acoperite inca de viermii nesatuli, corpul gorakului il aparase si de pofta corbilor. O durere de cap il impiedica sa realizeze unde era , putea doar recunoaste ca mirosul avea sa`i vina in curand de hac daca nu pleca de acolo repede. Mainile ii pareau prea mari si prea grele sa le miste, il dureau toate incheeturile, toate ranile, avea impresia ca a stat acolo zile, saptamani, parca muschii i se atrofiasera, inconstient de ce se intamplase , taieturile si vanataile marisera volumul membrelor . Armura stramba si gaurita i se parea rece si stanjenitoare dar probabil era singurul lucru care il salvase. Stranse din dinti, pana si acest gest ii cauza durere, si cu greu si`o desprinse si o inlatura, astfel miscarea deveni mai usoara. Se ridica intr`un genunchi si cand incerca sa se ridice complet in picioare , simti ca acestea sunt cu totul dimpotriva. Dezechilibrat se prabusi in fata, ca un copil care face primii pasi. Dupa mai multe incercari nereusite , ajunge sa stea in capul oaselor. Privirea ii era impiedicata de sange, sange inchegat pe tot corpul, cu miscari incete isi sterse fata si avu impresia ca de fapt nu e mana lui care il sterge, ca este a unui strain, iar mana simti par aspru care se freca de aceasta atingand fiecare nerv trimitand durere catre fata pe care tocmai ii cauza durerea. “Ce se intampla cu mine, unde sunt si cel mai important cine sunt ?” fura primele lui intrebari pe care si le puse urmate de o sfortare de a`si aduce aminte amanunte dar acestea aducandu`i o alta durere, o durere interioara aproape insuportabila. Punand aceste ganduri de`o`parte simti ca puterea ii revine incet. “Mirosul acesta, e … groasnic, trebuie sa scap de aici.”

Cu pasi mici, impiedicati incepu sa se indeparteze de locul unde s`a trezit dar in ce directie sa mearga, peste tot era aceeasi priveliste, corpuri din diferite rase, ramasite , arme de diferite marimi scufundate in balti sangeroase. Strigatele corbilor sunau de nenumarate ori in mintea lui, impingandu`l sa plece cat mai repede de acolo. O briza usoara il lovi din stanga urmata de sunete diferite de cele ale pasarilor care`l inconjurau. Incet se obisnui cu lumina pala si cu imaginea inspaimantatoare. Fetzele celor care formau covorul erau blocate cu diferite expersii, majoritatea cu spaima, frica si in cautare de mila, altele incomplete, mancate de viermi si de pasari, cei mai bine prezervati si fara nici o expresie raman ale draksilor, o temuta si puternica specie, derivata din reptile, de marimea unui om chiar si mai mari, temute pentru ghearele si dinti ascutiti si combinati cu otrava doar de ei suportata, bestiile avand diferite tipuri de otrava, cea mai slaba doar paraliza in zona ranii, iar cea mai periculoasa era un fel de acid care ardea aproape orice era viu, chiar si plantele erau usor afectate. Eroul nostru simtea nesiguranta in aer, lua de pe jos o sabie dar durerea il impinse sa aleaga ceva mai usor , un cutit incovoiat de marimea a trei palme, suficient de lung sa`l apere si usor sa`l poata lua cu el. Incet incet corpul isi revenea in simtiri, durerile erau mai suportabile, dar era o durere de care nu putea sa scape, una care`l macina in interior, care nu`i dadea voie sa realizeze cum a ajuns acolo, ce s`a intamplat. “ Blestemate fie gandurile astea dureroase. Nici nu stiu in ce directie sa merg, nici nu mai stiu de unde am plecat” strigase cu putere sfidand muschii incordati care trimiteau durerea mai departe spre oase. Un moment de liniste, bataile de aripi ale singurelor alte vietati din preasma l`au trezit la realitate “Spre sa fie un vis, un vis urat … dar durerea e atat de reala” punand mana pe antebrat simti taieturile si usturimea, dar in acelasi timp era constient ca nu il mai durea ca la inceput. “Incotro ?” dupa cateva clipe admirat peisajul dezgustator s`a decis “Orice directie e la fel de buna ca oricare” si lasand mana jos isi continua drumul in directia brizei, simtea nevoie de aer proaspat.

Dupa cativa pasi o briza il lovi dar nici un sunet nu urma adierea de aer proaspat, picioarele incepura sa i se miste din ce in ce mai drept, miscarile devenind mai agile, arma aproape nici nu se mai simtea in mana lui puternica, durerile incet incet il paraseau dar tot il stanjeneau cand atingea cu mana de un fost camarad sau dusman. Incepea sa sara peste obstacole cu agilitatea unei pisici, tot timpu mergand spre est, in departare se afisau prin ceata dealuri cu tot felul de umbre sinistre “Poate e cineva acolo, trebuie sa fie cineva ramas” isi spuse cautand speranta, doar atat avea, spera ca unde va ajunge va gasi un raspuns, orice indiciu era bine venit. Sunete vagi parca ii sunau in minte, se opri si incerca sa analizeze din ce parte veneau. Ceva se misca pe pamant, “Un supravietuitor ?” isi spuse largind ochii si isi ascutii si mai mult auzul, cu pasi mici silentiosi se indrepta mai aproape de sunet. Din ce in ce pamantul se ridica spre un deal iar covorul de victime se rarea, realizand ca se apropia de marginea infernului. Incet umbre prindeau forma in fata lui, intr`adevar pe jos erau doua umbre care se indreptau in aceeasi directie ca si el, dar mult mai incet ca el. “Hei , e cineva acolo ? Cine esti ? Raspunde” dar intrebarile lui avura un alt raspuns. Linistea se asternuse sublim, in locul unei voci auzi doar un usor fluierat printre dinti. Cu grija se apropie de umbre, una din ele se ideparta alta ramanand pe loc. Lama cutitului relfecta razele lunii, asteptand sa apere noul stapan. Cu pasi mici urmati de vorbe se apropia si mai aproape de prima umbra “Nu va vreau raul, vreau doar sa va ajut, sa va intreb cateceva” dar raspunsul veni doar din distanta , acelasi shuierat usor. Crezand ca erau doi oameni se apleaca cu atentie asupra primului, mainile lui uriase si aproape fara simt in ele puteau sa`si dea seama ca noul sau prieten nu dadea semne ca ar fi constient, cu o examinare mai atenta si cu un ochi pe cealalta umbra descoperi urma de muscaturi in carne, intoarse corpul cu fata in sus si o imagine bine cunoscuta ii lovi privirea, miscare multa pe o mare parte a corpului il facu sa tresara, muschii actionasera independent si il ridicasera in picioare. Pregatit de lupta se uita in jurul lui, deodata cealalta umbra se apropie dintr`o parte cu un suierat strident. Riduri ii aparura intre sprancene ca urmare a incordarii , ochii deja fixasera noua tinta ce acum prindea formele unei soparle, un predator care pe un om obisnuit l`ar fi ingrozit si paralizat, dar eroul nostru era condus ca o marioneta doar din instinct, miscarile erau bine masurate. Atacul surpriza fu in zadar, aceasta nu musca decat aer, un alt suierat urma ca o mustrare a atacului slab. Cu un salt demn de o pisica eroul ateriza pe spatele ei incercand sa evite muscaturile creaturii, ridica arma si cu o lovitura puternica penetra craniul cu usurinta, parea ca taie o panza dar sunetele oaselor sparte ii sunau in minte, durerea insuportabila ii trezi sentimente nedorite, imagini ale unor lupte alergau prin mintea lui, erau asa de multe ca nu se putea controla. Cazu in agonie pe iarba racoroasa, urletele ieseau pe rand din gatul lui puternic, dar erau urletele durerii nu ale victoriei, soparla inca mai misca coada dar fara control, fiara murise , cutitul era inca in teasta acesteia. “Trebuie sa ma concentrez, ahh, pe toti zeii, de ce mi se intampla asta!” isi spuse in timp ce durerea incepea sa il paraseasca. Cu ochii mici, incepu sa distinga conturul lunii, lumina lunii il calma mai usor “Asta e , trebuie sa ma concetrez asupra lunii, ea ramane la fel de rece orice s`ar intampla, trebuie sa fiu la fel ca ea, rece si nepasator”. Cu o mana isi sterse broboanele de sudoare care ii acopereau fata, realizand ca lupta cu reptila a fost chiar reala se regasi langa lesul acesteia, scoase cu usurinta cutitul si se ridica in picioare. Aerul parea din ce in ce mai curat. Cazatura ii deschise cateva rani pe brate, sangele curgand usor pe corpul voluptuos. Mai departe spre est vazu conturul unor corturi, unele in paragina, altele inca in picioare, cativa copaci ofereau pe timpul zilei protectie de razele soareului arzator unde liderii diferitelor legiuni discutau, planuiau urmatorele atacuri. Tot aici se tineau si discursuri asupra izbandelor din ziua respectiva. Cu precautie , analizand orice sunet suspect, eroul se indrepta catre corturi, in departare se auzea inca festinul corbilor, alti necrofagi ca cel intalnit mai devreme se luptau intre ei. Ajunse in cele din urma la corturi, dar nu era nici urma de vietate, o masa lunga din lemn era amplasata sub copaci, scaunele erau aruncate in toate directiile, ca urmare a unei lupte. Cateva corturi aratau jalnic, cu peretii taiati de sabii, inauntru resturi de uniforme si de oase formau o idee a festinului dus de salbaticiuni. Tot ce putea fi mancat de carnivore disparuse de mult. Arme si armuri erau imprastiate peste tot “Atacul trebuie sa fi fost unul rapid, armele astea nici nu au fost folosite, dar cine era aici, cine i`a atacat ? Eu de partea cui …” si incepu sa se simta ametit, imagini cu oameni certandu`se cu alte fiinte imbracate in armuri il napadeau, rasete si urale ii rasunau in minte. Impiedicandu`se cazu jumatate afara din cort, durerea blestemata iar il cuprindea, trebuia sa scape de ea, privind in sus vazu luna acum in splendoarea ei, argintul i se oglindea in ochi. Ca paralizat uita sa mai clipeasca , isi cauta linistea in razele lunii, si incet simti cum simturile ii revin, trezit ca dintr`o betie isi recapata postura de om. “Ceva imi zice ca de partea lor am fost, dar de partea cui ? Ce cautam aici ?” scuturandu`si mintea de aceste ganduri isi spuse ca prezentul e mai important ca trecutul. In alt cort ,aflat intr`o stare mai buna, gasi pe o masa diferite fructe si ierburi, repezindu`se ca un vultur asupra prazii incoltite, infipse cutitu in masa si apuca cu ambele maini sa muste isteric , foamea il cuprinse din senin. Nu mai auzea, nu mai vedea, doar manca, cu o pofta nebuna, parca nu ar fi mancat niciodata si trebuie sa manance pentru a umple golul din el. Unele fructe incepura sa se descompuna, sa prinda un miros ciudat, dar pentru el nu conta, golul din el trebuia umplut. Daca l`ar fi privit un alt om ar fi zis ca e un animal, si daca l`ar fi privit un animal ar fi fugit de teama sa nu devina urmatorul in meniu. Dupa cateva minute de la potolirea foamei care il rodea acesta s`a oprit, simtindu`se oarecum satul, dar nu era, aceste cruditati nu faceau altceva decat sa ii astampere focul interior, sintea nevoie de carne de energie. Setea ii ardea gatul, gustul din gura prindea forme si nu era deloc placut, cu o privire scurta aruncata prin cort si descoperi un vas unde apa era acoperita cu o perdea de petale, rosii si galbene, mirosul trandafirilor dadea o aroma oarecum de elixir. Dupa ce isi potoli si setea , dori sa`si schimbe hainele imbibate cu mirosul sangelui, dar pielea lui era mai murdara ca hainele, traia cu impresia ca nu se ia sangele si mirosul e permanent. In cortul cel mare gasi pe masura muschilor lui dezvoltati o pereche de pantaloni din piele neagra, ce au apartinut unui cavaler, acestia se purtau pe sub armura de metal pentru a facilita purtarea si a nu provoca rani; ochii i se asezara pe o bluza alba, proprietarul neavand sansa sa o poarte dupa culoarea impecabila si starea perfecta in care se afla, armurile din metal nu erau pe placul lui iar ranile nu il ajutau sa le poarte, cauta si prin alte corturi pana gasi intr`un cufar o armura de piele maronie, catifelata, umarul stang fiind acoperit de placute argintii si cu intarituri din piele neagra mai aspra in dreptul coastelor, in schimb spatele era foarte moale facilitand miscarea, doua agatatori atarnau pe spate. “Hmm… asta pare a fi o armura de arcas, iar in clipa aceasta mi`ar prinde bine ceva usor” spuse apasand usor cu mana peste desenele ciudate cauzate de diverse taieturi. Indesa hainele intr`un sac din care scoase ce nu`i trebuia. Mai lua cateva merinde pentru drum, si usoara lui arma la brau, cutitul salvator, si o sabie usoara a carei teaca incapu usor in sac. Cu ochii grei si privirea tulbure, de parca oboseala il tragea de ploape si ii sufla in minte indemnuri la odihna, privi fugar asupra cetzei purpurii si simti fiori pe sira spinarii. “Locul asta e blestemat, si daca nu … atunci eu sunt” spuse intr`un final. Incepu calatoria spre est, cat mai departe de acel loc bantuit de pradatori insetati de sange. Cu toate ca alerga parca ceva il tragea inapoi, oboseala il prindea de umar si`l tragea in joc spre verdeata, se scutura si singurul lucru care il trezea era briza racoroasa a noptii care ii dansa pe fata si prin par, avea impresia ca ranile mai mult il gadilau decat sa`l doara. Lumina argintie a lunii ii calauzea drumul printre copacii intunecati, care in umrele lor sinistre aratau ca niste giganti ce radeau la trecatori. Sudoarea i se intindea pe frunte, buzele i se uscasera, muschii bine dezvoltati dadeau sa plesneasca in urma efortului depus, dar el tot alerga, impins fiori reci prin cranguri si desisuri. Ramurile copacilor si buruienile il plesneau pe unde apucau.

Click pentru continuare

Inca doare

2007-12-21T17:21:00.000+02:00

Eram in camera intins in pat, singur … stingher … pierdut … frunzaream prin amintiri, imagini care ma faceau fericit, dar surprinzator toate se ascundeau, fugind speriate. Amintirile mele pretioase se fereau de parca eram un cosmar. Nu … nu mai vreau durere, nu mai vreau tristete, nu mai vreau lacrimi. In sine`mi urlu “Vreau liniste, vreau pace, vreau sa fiu fericit !!” , dar nimeni nu aude, nimic nu reactioneaza, doar pulsu`mi creste. Macar traiesc, e un semn, dar gandurile negre ma napadesc, se face intuneric. Ma uit in jur si nu disting nimic, pipai si simt neant, trag aer in piept si parca e plumb. E liniste, o liniste sinistra dar care cel putin ma calmeaza. Sunt constient ca este un vis dar aerul greu ma darama.
Undeva departe se aude ceva, imi ia ceva sa deslusesc ce anume e, un punct, ma indrept spre locul acela suspect la inceput, ce poate fi, aud glasul unei fete. Inconfundabil, este al ei, spre surprinderea mea mai aud si alte voci, baieti, fete, unii mai galagiosi, altii mai linistiti. Ajung grabit pana cand punctul devine de marimea unei pagini. Ma apropii si mai mult, curios ca un copil, vad ca nu mai creste, nu se mai mareste. Descopar o fotografie in care totul este animat, presupun ca este o amintire, o ridic ma uit atent si acolo este ea, o admir, zambeste, ma uit la restu, persoane cunoscute dar nu pot spune de unde. Ma vad si pe mine, nebun, galagios, glumet, merg cu grupul, imi pare totul foarte familiar, dar nu stiu de unde. Undeva pe fundal se aude muzica, galagie, un concert probabil. Acolo ne unim cu alt grup.
De sub fotografie se desprinde alta, un club, galagie, semi intuneric, sticle pe masa, lume adunata si tot odata imprastiata in bisericute. Este si ea acolo, si eu, si la fel ca in prima dar mai putini. Ma uit la ambele si ma vad, fara nici o tinta, razand cu toata lumea, glumind, agitat si totusi trist. O tristete pe care altii nu stiu daca o vad. Ma uit la ea, calma, zambeste, si totusi si ea e trista, acelasi fel de tristete doar ca ea este cu mintea in alta parte, departe de noi. Trebuia sa imi dau seama ca sunt un nimic pentru ea. Privirea ei este goala, pierduta in amintirile ei. Vreau sa intru in mintea ei, sa vad ce simte, sa pot sa alin acea durere. Ating suprafata fotografiei, rece si intepatoare. Un univers inaccesibil, inchis privirilor straine.

A fost odata

2007-12-21T14:33:00.000+02:00

Vara venise de cateva saptamani, lumea era afara prin parcuri, concertele se tineau lant. Eu incercam sa ma mentin desupra liniei de plutire, lumea viselor frumoase era asa aproape in acele clipe de realitate. Ma vedeam impreuna cu ea, mergand prin parcuri, la concerte, la film, la munte, la mare, ma vedeam stapanul Universului alaturi de ea. Cand imi reveneam vedeam cum un Univers ne desparte. Pentru ea as fi renuntat la Soare, ea fiind lumina ochilor mei, si tot pentru ea eram o umbra pe care incerca sa o tina la distanta. La cel mai mic semn de apreciere aveau loc in mine explozii de bucurie, nervii imi dansau sub piele, un tremur placut ma trecea din varful degetelor pana in crestetul capului. Zambetul ei pentru altii era ceva obisnuit, pentru mine era ceva mirific. In ochii ei mi se parea ca vad viitorul, unul plin de fericire, unul linistit. Mainile ei mangaiau aerul pe care eu il respiram, si simteam la randu`mi mangaierea, atingerea ei divina. Si totusi in urma mea demoni imi sopteau “Nu te place, nu te suporta, tot ce face e un fals!”. Nu vroiam sa cred, nici acum nu cred, dar indoiala, emotia, frica muscau din spiritul meu incercand sa ma domine.
O vedeam la concerte, la adunari prin oras, de fiecare data era schimbata dar mereu aceeasi, ma orientam dupa ea ca o floare dupa soare. O sorbeam din priviri si totusi aveam impresia ca se termina prea repede, frica deja imi spunea “ Nuu! Termina, inceteaza o s-o consumi!” si imediat incercam sa ma uit in alta parte. In acelasi timp dorinta poposise pe umerii ei si privirea imi era trasa cu lanturi spre ea, care ea imi ghida acum privirea pe buzele, ploapele, obrajii, gatul, mainile ei. Din suflet faceam apel ratiunii care raspundea necontenit si crud “Ce ? Crezi ca se uita ea la tine ? O abominatie a naturii ? Ha ha ha!" un sunet metalic imi umplea mintea. "Gaseste`ti locul in lumea astea muritorule si nu mai visa.” Durerea se strecura ca un sarpe incolacit pe sira spinarii imi ajungea in minte si se cuibarea.
Mintea mea era de acum un camp de batalie in care nimeni nu vrea sa castige, doar sa se joace, o joaca cu un suflet pierdut. Un suflet dezorientat, care se agata de o persoana straina ca un copil de mama lui. Nu stie ce`l atrage la ea, o parte, un colt, totul, poate nimic dar nu poate renunta la ea.Priveam cum in jurul meu tineri se tin de mana si totusi mana ei era libera, simteam cum tupeul imi ridica palmaspre a o cuprinde pe`a ei apoi frica de respingere imi musca mana “ Vrei sa iesi in evidenta ? Cine te crezi prapaditule, treci la locul tau!”.
Prima mea victorie in suflet s`a sondat cu o dezamagire, am avut curajul sa ma pronunt si pentru o clipa am vazut cum din lumina ce emana din ea au inceput sa curga siroaie de venin, pe aripi malefice zburau respingerea si mila. Pe la spate simteam degetele panicii cum imi inconjoara capul si mi se inclesteaza peste ochi, si ea sopti … “Al meu esti!”. Stateam in clipe de soc cu gandul la statura mea “ N`am sa ma pierd, nu am sa cad, gaseste`ti calmul!”. Dar calmul meu era in adancul spiritului legat de un pom numit uitare. In jurul lor dansau frica, pierzania si singuratatea, bucuroase de captura lor.